„Plătești exact cât vezi”. Un sistem vechi începe să dispară: restaurantele renunță la bacșiș

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Chelnerița Caroline Kraetzer câștigă 40 de dolari pe oră, de două ori mai mult decât salariul obișnuit pentru personalul din servicii din San Francisco. Însă, în restaurantul în care lucrează, și masa costă mai mult, potrivit BBC.

La un preț fix de 140 de dolari de persoană, un restaurant practică tarife mai mari pentru a putea oferi salarii ridicate. Restaurantul nu acceptă bacșiș.

Mesajul transmis clienților este clar: „Plătești exact cât vezi. Nu acceptăm bacșiș. Ne sunt suficiente cuvintele dumneavoastră amabile și faptul că reveniți”.

În Italia, unele restaurante adaugă automat bacșișul în nota de plată, fără să întrebe clientul

Deși ospătarii din alte restaurante pot câștiga mulți bani din bacșișuri, chelnerița spune că „de multe ori ești acolo cu două ore înainte de începerea programului și din nou după plecarea clienților, când se închide restaurantul, așa că în tot acest timp primești salariul minim”.

Mai echitabil pentru angajați?

La celălalt capăt al țării, Rachel Miller, bucătareasă și proprietară a unui restaurant din Massachusetts, a trecut la un sistem fără bacșiș în urmă cu cinci ani, când restaurantul s-a redeschis după pandemia de COVID-19.

Motivația ei a fost să creeze un sistem mai echitabil pentru angajații din bucătărie.

„Oamenii care își rup spatele și își consumă energia în bucătărie – adesea cei mai puțin vizibili și cel mai puțin apreciați – ajungeau să ia acasă o fracțiune din cât câștigau angajații din zona de servire din bacșișuri, pentru aceleași ore de muncă”, spune ea.

Miller spune că i s-a părut „profund tulburător” faptul că angajații albi de sex masculin primeau bacșișuri mai mari, iar ceilalți mai mici.

„Bacșișul le permite clienților, conștient sau nu, să plătească oamenii diferit în funcție de gen, rasă sau orientare sexuală, iar eu nu am fost dispusă să las asta să decidă veniturile echipei mele”.

Pentru a putea plăti salarii mai mari, Miller a crescut și prețurile la restaurantul cu specific franco-vietnamez. Meniurile de degustare pornesc acum de la 102 dolari pentru șapte feluri, înainte de ora 18:00, și ajung la 126 de dolari pentru nouă feluri.

„Prețurile noastre sunt mai mari decât cele ale unui restaurant comparabil pentru că includ costul integral al plății corecte a angajaților. Acesta este compromisului pe care îl facem și mi-l asum”, spune Miller.

Cum au reacționat clienții?

Nu toate restaurantele care au renunțat la bacșiș au avut succes. Uneori, clienții nu apreciază prețurile mai mari din meniu.

Motivul este că bacșișurile nu sunt considerate parte din veniturile restaurantului, în timp ce prețurile mai mari din meniu sunt. Astfel, dacă un restaurant crește prețurile pentru a putea plăti mai bine angajații, veniturile sale cresc în consecință, iar taxele pe vânzări devin mai mari.

William Michael Lynn, profesor de management în domeniul alimentației și băuturilor, spune că problema renunțării la bacșiș este că oamenilor le este greu să facă acest calcul.

„Prețurile mai mari din meniu fac ca ieșitul la restaurant să pară mai scump, deoarece oamenii nu țin suficient cont de faptul că nu mai trebuie să lase bacșiș”, spune el.

Totuși, în contextul creșterii fenomenului numit „tipping fatigue” – nemulțumirea tot mai mare a oamenilor față de obligația de a plăti bacșișuri consistente –, ar putea renunța mai multe restaurante la această practică?