Preşedintele interimar al Peru şi-a anunţat demisia. Mişcare vine după zile de proteste violente pe stăzile ţării

Preşedintele interimar al Peru a demisionat duminică, în timp ce naţiunea a intrat în cea mai gravă criză constituţională din ultimele două decenii, după protestele masive declanşate când Congresul l-a demis pe liderul popular al naţiunii.
Într-o scurtă adresă televizată, Manuel Merino a declarat că Congresul a acţionat în conformitate cu legea când l-a confirmat în funcţia de şef de stat marţi, în ciuda acuzaţiilor protestatarilor conform cărora legiuitorii ar fi organizat o lovitură de stat parlamentară, relatează Associated Press.
„Eu, ca toată lumea, vreau ce este mai bun pentru ţara noastră”, a spus el.
Momentul crizei nu ar putea fi mai rău: Peru are cea mai mare rată a mortalităţii pe cap de locuitor COVID-19 şi a cunoscut una dintre cele mai grave contracţii economice din America Latină. Fondul Monetar Internaţional prevede o scădere a PIB-ului cu 14% în acest an.

501 afișări

Imaginea articolului Preşedintele interimar al Peru şi-a anunţat demisia. Mişcare vine după zile de proteste violente pe stăzile ţării

Politicianul a fost de acord să demisioneze după o noapte de nelinişte în care au fost ucişi doi tineri protestatari şi jumătate din cabinetul său a demisionat. Peruanii au salutat decizia, fluturând steagul naţiunii pe străzile din Lima

Congresul a convocat duminică seara o sesiune de urgenţă pentru a alege un nou preşedinte, dar încă dezbăt problema târziu în noapte. Între timp, ex-preşedintele Martín Vizcarra - a cărui destituire a generat criza - a cerut celei mai înalte instanţe din ţară să intervină.

„Nu se poate ca instituţia care ne-a adus în această criză politică, care a paralizat Peru, timp de cinci zile, să ne ofere o soluţie”, a spus Vizcarra, relatează Associated Press.

Peru are multe provocări în faţă: ţara are unnul dintre cele mai letale focare de coronavirus din lume şi analiştii politici spun că criza constituţională a pus în pericol democraţia ţării.

„Cred că aceasta este cea mai gravă criză democratică şi a drepturilor omului pe care am văzut-o de la Fujimori”, a spus analistul Alonso Gurmendi Dunkelberg, referindu-se la conducerea turbulentă a lui Alberto Fujimori din 1990 până în 2000.

Congresul l-a dat afară pe Vizcarra folosind o clauză care datează din secolul al XIX-lea, care permite legislativului să demită un preşedinte pentru „incapacitate morală”. Legiuitorii l-au acuzat pe Vizcarra că a luat mită peste 630.000 de dolari în schimbul a două contracte, în timp ce era guvernator al unei mici provincii cu ani în urmă. Procurorii investighează acuzaţiile, dar Vizcarra nu a fost pus sub acuzare. El a negat vehement acuzaţiile.

Merino, anterior şef al Congresului, a intervenit în funcţia de preşedinte interimar, dar guvernarea sa de şase zile a fost afectată de proteste constante. Politician şi fermier de orez a promis să respecte calendarul votului pentru un nou preşedinte programat pentru aprilie. Dar acest lucru nu a rezonat cu peruanii care nu au fost dispuşi să-l accepte. Pe măsură ce peruanii au ieşit în stradă, poliţia a răspuns cu bastoane, gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene.

O reţea de grupuri pentru drepturile omului a raportat că 112 de persoane au fost rănite în protestele de sâmbătă şi nu se ştie unde se află alte 41 de persoane. Autorităţile sanitare au declarat că printre morţi se numără Jack Pintado, de 22 de ani, care a fost împuşcat de 11 ori, inclusiv în cap, şi Jordan Sotelo, de 24 de ani, care a fost lovit de patru ori în torace lângă inima sa.

„Doi tineri au fost sacrificaţi în mod absurd, prost, în mod nedrept de poliţie”, a declarat scriitorul şi laureatul Nobel peruvian Mario Vargas Llosa într-un videoclip distribuit pe Twitter. „Această represiune trebuie să se oprească."

Potrivit Asociaţiei Naţionale a Jurnaliştilor, între luni şi joi au avut loc 35 de atacuri împotriva membrilor mass-media, aproape toate efectuate de poliţişti. Grupurile pentru drepturi au documentat, de asemenea, o forţă excesivă împotriva protestatarilor şi utilizarea gazelor lacrimogene în apropierea caselor şi spitalelor.

Momentul crizei nu ar putea fi mai rău: Peru are cea mai mare rată a mortalităţii pe cap de locuitor COVID-19 şi a cunoscut una dintre cele mai grave contracţii economice din America Latină. Fondul Monetar Internaţional prevede o scădere a PIB-ului cu 14% în acest an.

La demisia sa, Merino a spus că şi-a îndeplinit responsabilitatea cu „umilinţă şi onoare” şi că a fost o provocare pe care „a acceptat-o şi nu a căutat-o”. Demisia lui Merino este de natură să înăbuşe protestele, cel puţin temporar, dar rămân multe necunoscute cu privire la viitorul politic al tării, a declarat Cynthia McClintock, profesor de ştiinţe politice la Universitatea George Washington, relatează AP.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria externe

Citește pe alephnews.ro: Mii de manifestanți din toată Europa, inclusiv români, protestează la Bruxelles față de restricții: „2022 va fi anul libertății”

Citește pe www.zf.ro: Câţi bani îţi trebuie de fapt pentru a achiziţiona o casă de 1 euro în satele superbe din Italia, şi ce obligaţii ai dacă o cumperi

Citește pe www.zf.ro: Cum se pregătesc marii angajatori pentru anul 2022. Ce trebuie să ştie angajaţii

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: peru,; demisie,; presedinte,; criza politica,; coronavirus,; economie

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.