Prima fugară care îl dă în judecată pe Kim Jong-un cere îmbunătățirea drepturilor omului în Coreea de Nord
Președinta Asociației Rudelor Victimelor Detenției din Coreea de Nord a depus pe 11 iulie la un tribunal și la parchetul din Seul o cerere civilă pentru 50 de milioane de woni (36.000 de dolari) și o plângere penală pentru tortură, rele tratamente și alte abuzuri suferite în centrele de detenție după cele patru repatriări forțate din China, între 1997 și 2008, scrrie EFE.
„Trebuie să cerem responsabilitate pentru crimele împotriva umanității comise de cele trei generații ale regimului ereditar din Coreea de Nord”, a afirmat ea în timpul interviului realizat la Seul.
Choi denunță violența sexuală și fizică
Choi, care a reușit să ajungă în Coreea de Sud în 2012, susține că, într-un sistem în care liderul concentrează toată puterea politică și militară, încălcările drepturilor omului nu sunt excese izolate, ci rezultatul unor politici dictate de sus.
Din acest motiv, consideră că responsabilitatea finală pentru abuzurile comise în centrele de detenție revine direct lui Kim Jong-un.
După fiecare repatriere a fost arestată în diferite centre de detenție și „reeducare”, în condiții pe care le descrie ca inumane: celule supraaglomerate, muncă forțată, pedepse fizice și lipsa îngrijirii medicale într-un mediu insalubru.
Choi a afirmat că a fost supusă și a asistat la inspecții corporale invazive și la violență sexuală și fizică.
De asemenea, a fost martoră la decese cauzate de epuizare sau malnutriție în centrele de detenție. Ea a subliniat că supraviețuitorii sunt în realitate „supraviețuitori” și că mulți dintre ei au rămas cu dizabilități fizice și mentale din cauza traumei.
„Ca victimă a torturii, încă iau medicamente (antidepresive) și în ziua de azi”, a spus ea.
Un caz cu valoare simbolică
Având în vedere că precedentele cereri civile ale fugarilor s-au încheiat fără despăgubiri din partea Coreei de Nord, va fi dificil ca Phenianul să răspundă acțiunii lui Choi. Totuși, cazul urmărește să creeze un precedent și ar putea avea efecte dincolo de cele simbolice.
Choi a spus că procesul poate deschide calea pentru înghețarea bunurilor nord-coreene din străinătate. În 2018, familia americanului decedat Otto Warmbier, reținut între 2016 și 2017 în Coreea de Nord, a reușit același lucru.
Din acest motiv, echipa juridică a lui Choi, care include primul avocat fugarilor din Coreea de Sud, a solicitat ca notificarea să fie trimisă misiunii nord-coreene pe lângă ONU, la New York.
Planul ei este ca sentința de la Seul să susțină acțiuni în fața Curții Penale Internaționale și a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU.
Ea a asigurat că organizația sa a strâns mărturii ale a aproximativ 30 de victime pentru a consolida acuzația.
Choi susține că Kim Jong-un a extins centrele de „reeducare” pentru a consolida controlul și a continua abuzurile.
Poziția față de administrația lui Lee
Choi și-a exprimat nemulțumirea față de politicile de apropiere inter-coreeană promovate de noua administrație a președintelui sud-coreean Lee Jae-myung.
S-a arătat foarte critică față de recentul demontaj al difuzoarelor de propagandă din zonele de frontieră și față de suspendarea emisiunilor radio și TV către Nord.
„Este un act neconstituțional care închide urechile populației nord-coreene și blochează drumul spre reunificare”, a explicat ea.
Fugara a criticat și pasivitatea Seulului față de Beijing, țară care, potrivit ei, găzduiește aproximativ 60.000 de nord-coreeni, și peste 100.000 dacă se includ copiii lor născuți acolo.
China a fost criticată de diverse organisme internaționale și de fugari pentru repatrierea forțată a nord-coreenilor, cu cunoștința abuzurilor pe care le vor suferi în țara de origine, încălcând principiul de non-refoulement.
Choi a considerat că Coreea de Sud ar trebui să exercite presiuni asupra Chinei prin măsuri precum restricționarea vizelor pentru cetățenii chinezi dacă repatriările continuă.
Legătura cu conflictul Ucraina-Rusia
De asemenea, ea a apreciat presiunea tot mai mare a Uniunii Europene asupra regimului nord-coreean în materie de drepturile omului. A explicat că trimiterea de soldați nord-coreeni pentru invazia Ucrainei afectează securitatea UE, ceea ce îi determină să denunțe regimul.
Consideră că acest context oferă „un moment oportun” pentru cererea sa, deoarece nu urmărește doar să-l facă pe Kim Jong-un responsabil pentru încălcările sistematice comise în centrele de detenție, ci și pentru sprijinul acordat invaziei ruse prin trimiterea de trupe și muniții.
Choi pregătește publicarea în franceză și engleză a cărții sale autobiografice „Escape de Coreea de Nord”, publicată în coreeană anul trecut.