Războiul din Orientul Mijlociu împinge prețul petrolului în sus. Giganții petrolieri, acuzați că profită de criză

Escaladarea conflictului cu Iranul a generat volatilitate pe piețele energetice globale. Prețul petrolului Brent, reperul global pentru tranzacțiile cu țiței, era înainte de conflict între 60 și 70 de dolari pe baril. Recent a depășit din nou pragul de 100 de dolari. Creșterea a fost alimentată de atacurile asupra navelor comerciale din Golf și de temerile privind blocarea Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, arată Euronews.

Prin strâmtoarea Ormuz se transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial, adică aproape 20 de milioane de barili pe zi.

Piețele energetice, vulnerabile la tensiunile geopolitice

Război în Orientul Mijlociu, ziua 14 | Un avion cisternă al SUA s-a prăbușit în Irak / SUA ridică temporar sancțiunile impuse Rusiei/ Donald Trump, nou mesaj despre Iran: „Ce mare onoare este să îi ucid”

SUA ridică sancțiunile impuse Moscovei și le permite temporar țărilor să cumpere petrol rusesc. Decizia ar putea stârni tensiuni

Iranul a avertizat anterior că ar putea închide Strâmtoarea Ormuz pentru navigație. Atacurile asupra navelor comerciale au alimentat temerile privind întreruperea fluxului de petrol. Analiștii spun că producătorii din Orientul Mijlociu ar putea fi nevoiți să redirecționeze exporturile prin alte rute, precum conducta East-West către Marea Roșie. De asemenea, Irakul ar putea trimite mai mult petrol către Marea Mediterană.

Chiar și în aceste condiții, creșterea producției globale nu se poate realiza rapid. „Prețurile mai mari vor încuraja producătorii să maximizeze producția, dar nu este un robinet care poate fi deschis instantaneu”, spun analiștii din industrie.

Eliberarea rezervelor strategice, o soluție temporară

Pentru a limita creșterea prețurilor, zeci de state au decis să elibereze petrol din rezervele strategice de urgență. Toate cele 32 de state membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit să pună pe piață 400 de milioane de barili de petrol. Este cea mai mare eliberare coordonată de rezerve din istorie, depășind chiar și nivelul decis după invazia Rusiei în Ucraina.

Totuși, specialiștii avertizează că această cantitate echivalează cu aproximativ patru zile din consumul global. Ar fi doar o soluție temporară pentru stabilizarea pieței.

Potrivit unui studiu realizat de organizația Transport & Environment, europenii ar putea plăti un suprapreț de aproximativ 150 de milioane de euro pe zi dacă petrolul rămâne peste 100 de dolari pe baril. Experiența din 2022 arată impactul unor astfel de creșteri. Atunci, europenii au plătit 55 de miliarde de euro în plus pentru combustibil. Prețurile au depășit 2 euro pe litru în multe state. Pentru un plin de 50 de litri, șoferii ajungeau să plătească cu până la 31 de euro mai mult decât înainte de criza energetică.

Prețul petrolului și taxarea profiturilor excepționale

Organizațiile de mediu și experții în energie spun că marile companii petroliere beneficiază direct de pe urma crizelor geopolitice. Astfel se obțin profituri excepționale atunci când prețurile cresc brusc. În acest context, activiștii cer statelor G7 să introducă o taxă pe profiturile neașteptate („windfall tax”) ale companiilor din sectorul combustibililor fosili. Fondurile obținute ar putea fi folosite pentru sprijinirea gospodăriilor afectate de scumpiri. De asemenea ar ajuta la accelerarea tranziției către energie curată, precum energia solară și eoliană.

Experții susțin că actualul sistem energetic, dependent de petrol și gaze, rămâne vulnerabil la conflicte și tensiuni geopolitice. Investițiile în surse regenerabile ar putea reduce această dependență pe termen lung.