Navele de război și elicopterele Royal Navy au urmărit activitatea navelor rusești în apele maritime britanice pentru a doua oară în această lună, se arată într-o declarație emisă de Declarația Marina Regală, scrie Ukrainska Pravda.
Distrugătorul britanic HMS Dragon a monitorizat nava rusească de informații Yury Ivanov, care naviga în apropiere de Outer Hebrides, în largul coastei Scoției, în urma exercițiilor NATO din zonă.
Un elicopter Merlin a fost lansat de pe distrugător pentru a colecta informații aeriene despre nava rusă. Operațiunea a continuat până când Yury Ivanov a virat spre nord, îndreptându-se înapoi spre baza sa din Arctica.
În prezent, nu există niciun indiciu că Rusia se pregătește să repornească operațiunile la centrala nucleară Zaporojia ocupată din Ucraina, a declarat un oficial al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pe 29 mai, în ciuda preocupărilor legate de rapoartele recente privind noi infrastructuri rusești în jurul instalației, informează Reuters.
„Echipele noastre continuă să confirme că nu există niciun indiciu în acest moment că vor exista pregătiri active pentru o repornire a centralei acum”, a declarat un oficial al AIEA pentru Reuters, vorbind sub rezerva anonimatului.
Ucraina a folosit pentru prima oară în luptă o „dronă mamă” controlată de inteligență artificială, a anunțat ministrul Digitalizării, Mykhailo Fedorov.
Sistemul, creat de grupul Brave1, poate duce două drone mai mici, ghidate de AI, până la 300 km în spatele liniilor inamice, notează Kyiv Independent.
Dronele mici găsesc și atacă ținte importante fără să folosească GPS.
Drona mare se întoarce și poate fi refolosită, iar o misiune costă doar 10.000 de dolari, mult mai puțin decât un atac cu rachete.
Rusia și-a mărit de trei ori deficitul bugetar pentru 2025, din cauza scăderii veniturilor din petrol. Acest lucru se datorează sancțiunilor occidentale și prețurilor mici la petrol, a spus Vladyslav Vlasiuk, comisarul pentru politici de sancțiuni al președintelui Zelenski.
Bugetul aprobat acum arată un deficit de 3,8 trilioane de ruble, față de 1,17 trilioane inițial.
Andriy Portnov, fost oficial ucrainean, s-a întâlnit în Ucraina cu Oleh Tatarov, adjunctul șefului Cancelariei Prezidențiale, și cu Oleksii Sukhachov, directorul Biroului de Investigații de Stat, cu câteva zile înainte să fie ucis în Madrid.
Portnov a fost împușcat pe 21 mai, lângă Școala Americană din Madrid. Atacatorii nu au fost prinși și motivul crimei nu este cunoscut.
Portnov a lucrat în echipa fostului președinte pro-Kremlin Viktor Ianukovici și a fost sancționat de SUA pentru corupție.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Beijingul a încetat să mai vândă drone Kievului și altor națiuni europene, dar a continuat livrările către Moscova.
„Mavic-ul chinezesc este deschis pentru ruși, dar este închis pentru ucraineni”, a declarat Zelenski unui grup de reporteri, notează Bloomberg.
„Există linii de producție pe teritoriul Rusiei unde există reprezentanți chinezi”, a adăugat el.
Dronele au devenit un element central al războiului din Ucraina, modificând dramatic tacticile folosite de ambele părți pe linia frontului datorită capacității lor de a limita manevrele ofensive.
Beijingul a declarat în repetate rânduri că controlează exporturile de așa-numite bunuri cu dublă utilizare, cum ar fi dronele care pot fi utilizate în scopuri militare.
Germania a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 5 miliarde de euro, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării de la Berlin, după întâlnirea dintre cancelarul Friedrich Merz și președintele Volodimir Zelenski.
Acordul include investiții directe în industria de apărare ucraineană și colaborări extinse între Kiev și producători germani de armament.
În pachet nu figurează rachetele Taurus, dar Germania va sprijini producerea de arme cu rază lungă de acțiune în Ucraina și va continua livrările de sisteme de apărare antiaeriană.
Un cetățean ucrainean, Serhii Hrishcenkov, a dispărut în Crimeea ocupată de Rusia, după ce a fost reținut de persoane care s-au prezentat ca ofițeri FSB, a anunțat Avocatul Poporului, Dmytro Lubineț.
Hrishcenkov a fost luat din Sevastopol în noaptea de 7 mai, iar locul în care se află rămâne necunoscut.
Lubineț a transmis o solicitare oficială omoloagei sale din Rusia, Tatyana Moskalkova.
„Acest caz al unui cetățean ucrainean demonstrează încă o dată incapacitatea autorităților de ocupație de a asigura respectarea drepturilor civile și politice internaționale pentru locuitorii Crimeei ocupate”, a scris el pe Telegram.
NATO dorește ca Germania să contribuie cu încă șapte brigăzi, adică aproximativ 40.000 de militari, pentru consolidarea apărării colective în fața amenințării ruse, au relatat Bloomberg și Reuters, citând surse oficiale.
O sursă a declarat pentru Reuters că cererea totală a alianței ar putea crește de la 80 la între 120 și 130 de brigăzi.
Germania s-a angajat să asigure 10 brigăzi până în 2030 și are deja nouă, inclusiv una desfășurată în Lituania.
Rusia a adunat trupe și echipamente în regiunea Kursk, suficient cât să lanseze un posibil atac asupra regiunii ucrainene Sumî, a declarat purtătorul de cuvânt al grănicerilor, Andrii Demcenko.
„Are suficiente forțe acolo (în regiunea Kursk) pentru a desfășura operațiuni împotriva graniței noastre și pentru a încerca să atace teritoriul Ucrainei”, a spus Demcenko la televiziunea națională.
Autoritățile ucrainene au confirmat că patru sate din Sumî, aflate aproape de graniță, au fost ocupate recent de trupele ruse.
Președintele Zelenski a avertizat că Rusia „adună 50.000 de soldați lângă regiunea Sumî” cu scopul de „a crea o zonă tampon de 10 kilometri”.
Hackeri cu legături rusești au încercat să păcălească angajați ai Ministerului Apărării din Marea Britanie, dându-se drept jurnaliști, într-o operațiune de spionaj cibernetic. Potrivit guvernului britanic, atacul a fost detectat și blocat la timp.
Ministrul britanic al Apărării, John Healey, a anunțat formarea unei noi comenzi cibernetice pentru a gestiona atacurile de acest tip.
Ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, i-a prezentat secretarului de stat american Marco Rubio „propuneri concrete” din partea Moscovei pentru următoarea rundă de negocieri de pace cu Ucraina.
Discuția telefonică a avut loc pe 28 mai, iar Rusia a sugerat ca următoarea întâlnire să aibă loc la Istanbul pe 2 iunie, după prima rundă din 16 mai.
Lavrov a transmis și că l-a informat pe Rubio despre „implementarea acordurilor din 19 mai dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Statelor Unite, Donald Trump”.
Potrivit părții ruse, Rubio a subliniat „intenția lui Trump de a pune rapid capăt conflictului din Ucraina și a exprimat disponibilitatea Washingtonului de a ajuta părțile să își apropie pozițiile”.
În același timp, Trump a declarat că este „aproape de a obține un acord” și că nu dorește să „strice totul” prin noi sancțiuni.
Atacurile rusești din ultimele 24 de ore au provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 27, potrivit oficialilor ucraineni.
Forțele Aeriene au raportat că Rusia a lansat 90 de drone peste noapte, inclusiv drone de atac de tip Shahed.
Forțele ucrainene au doborât 10 dintre acestea, în timp ce alte 46 au fost neutralizate prin sisteme de război electronic sau au dispărut de pe radar fără a provoca pagube.
Zaur Gurtsyev, un oficial rus care a avut un rol în atacurile asupra orașului ucrainean Mariupol, a fost ucis într-o explozie în Stavropol, au confirmat autoritățile ruse.
Guvernatorul regiunii Stavropol, Vladimir Vladimirov, a descris incidentul ca fiind un „eveniment nocturn pe strada Cehov”, fără a oferi alte detalii.
De la începutul invaziei din 2022, Rusia a pierdut aproximativ 984.940 de soldați în Ucraina, a anunțat pe 29 mai Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Cifra include 1.050 de victime rusești înregistrate doar în ultimele 24 de ore.
Potrivit raportului, Rusia a mai pierdut: 10.864 de tancuri, 22.645 de vehicule blindate de luptă, 50.015 vehicule și cisterne de combustibil, 28.386 de sisteme de artilerie, 1.397 de lansatoare multiple de rachete, 1.171 de sisteme de apărare aeriană, 372 de avioane, 336 de elicoptere, 37.999 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni, și un submarin.
Rusia intenționează să desfășoare mai multe sisteme de rachete Oreshnik în Belarus până la finalul anului 2025, potrivit lui Alexander Volfovich, secretarul Consiliului de Securitate al Belarusului.
Anunțul a fost făcut pe 28 mai, în contextul cooperării militare continue dintre Moscova și Minsk.
Coaliția internațională de drone pentru sprijinul Ucrainei, condusă de Letonia și Regatul Unit, își consolidează forțele prin aderarea a două noi state: Turcia și Belgia. Anunțul a fost făcut pe 28 mai de ministrul Apărării din Letonia, Andris Spruds, în cadrul Drone Summit desfășurat la Riga.
Donald Trump a declarat miercuri că eforturile Statelor Unite de a media un acord de pace între Rusia și Ucraina merg „bine”, însă a exprimat îndoieli privind sinceritatea președintelui rus Vladimir Putin, pe care îl suspectează că „joacă teatru”.
O clădire de la periferia Moscovei a fost avariată în timpul unui atac cu drone ucrainene asupra capitalei ruse în noaptea de 29 mai, potrivit primarului Serghei Sobianin.
Peste jumătate dintre luptătorii din regimentul Azov s-au întors în Ucraina, potrivit unei declarații oficiale. Cifra confirmată include membri ai mai multor unități care au apărat combinatul Azovstal din Mariupol.
Astfel, din cei aproximativ 2.500 de luptători Azov capturați și deținuți ca prizonieri de război în Rusia, 1.279 au fost până acum repatriați în Ucraina, inclusiv 455 de membri ai Brigăzii Azov, a declarat pe 28 mai un purtător de cuvânt al Centrului de Coordonare al Ucrainei pentru Tratarea Prizonierilor de Război.
Anunțul vine pe fondul criticilor apărute pe rețelele sociale, unde autoritățile ucrainene au fost acuzate că nu au reușit să asigure repatrierea anumitor prizonieri, inclusiv luptători Azov, în cadrul celui mai mare schimb de prizonieri din timpul războiului, 1.000 pentru 1.000.
Potrivit Comisiei Internaționale Independente de Anchetă a ONU pentru Ucraina, atacurile cu drone rusești asupra orașului Herson și a altor 16 localități din apropiere au provocat, din iulie 2024, moartea a aproape 150 de civili și rănirea altor câteva sute de persoane.
Comisia a concluzionat că aceste atacuri constituie crime împotriva umanității.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pe 28 mai că nu a impus noi sancțiuni Rusiei deoarece crede că un acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina ar putea fi posibil.
Ministrul Apărării din Ucraina, Rustem Umerov, a declarat pe 28 mai că Kievul a trimis un memorandum privind încetarea focului și încă așteaptă un răspuns din partea Rusiei.
Documentul vine în urma discuțiilor de pace care au avut loc mai devreme în această lună în Turcia, iar o nouă rundă de negocieri este propusă pentru 2 iunie.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat că Moscova a propus data de 2 iunie pentru următoarea rundă de negocieri între Rusia și Ucraina, care ar urma să aibă loc la Istanbul.
El a precizat că întâlnirea ar continua discuțiile începute în același oraș turcesc pe 16 mai.