Statele Unite ale Americii au avut un preşedinte şi doi vicepreşedinţi de culoare. Câţi lideri politici de culoare au fost în Europa?

  • Statele Unite au avut un preşedinte şi doi vicepreşedinţi de culoare în comparaţie cu Europa care n-a avut niciun lider de stat de culoare în istoria sa.
  • Totuşi, Europa are un număr mare de primari de religie musulmană.
  • Europa este mult mai feministă - a avut mulţi lideri de stat de sex feminin spre deosebire de Statele Unite ale Americii.
1200 afișări
Imaginea articolului Statele Unite ale Americii au avut un preşedinte şi doi vicepreşedinţi de culoare. Câţi lideri politici de culoare au fost în Europa?

US Public Domain

Charles Curtis 

Primul lider politic american de culoare a fost Charles Curtis (1860 –1936) care a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Statelor Unite între anii 1929 şi 1933, în timpul preşedintelui republican Herbert Hoover.

Născut la 25 ianuarie 1860, în North Topeka, Kansas, Charles Curtis a avut origine amerindiană. Mama sa, Ellen Papin era de origine indo-franceză, iar tatăl său, Orren Curtis, era de origine britanică. 

Pe linie maternă, Curtis era un descendent al căpeteniei Naţiunii Kaw şi al căpteniei Pawhuska al populaţiei Osage. 

Curtis a studiat dreptul şi a devenit avocat american şi politician republican în Kansas. Apoi a servit ca lider al majorităţii Senatului din 1924 până în 1929.

Cât a fost vicepreşedinte, Curtis a aprobat săptămâna de muncă de cinci zile fără nicio reducere a salariilor ca o soluţie pentru combaterea şomajului ce a crescut din cauza Marii Depresiuni. De asemenea, a deschis Jocurile Olimpice de vară din 1932 la Los Angeles.

Barack Obama

Barack Hussein Obama II,născut la 4 august 1961, a fost cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite între 2009 şi 2017.  Obama s-a născut în Honolulu , Hawaii, şi a absolvit Universitatea Columbia în 1983 şi a lucrat ca organizator comunitar în Chicago. Din 1988 a studiat dreptul la Harvard. Ca membru al Partidului Democrat, a fost senator ce a reprezentat statul Illinois din 2005  până în 2008.

În 2008 a fost nominalizat de Partidul Democrat şi a fost votat de o majoritate covârşitoare la alegerile prezidenţiale, devenind primul preşedinte afro-american al Statelor Unite.

Nouă luni mai târziu, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2009. Principalele sale reforme au fost  Legea privind îngrijirea medicală la preţuri accesibile, denumită uneori „Obamacare”, Legea privind reforma şi protecţia consumatorilor, legi pentru legalizarea căsătoriilor între persoane de  acelaşi sex şi Legea pentru crearea de locuri de muncă, cea din urmă servind drept stimul economic în perioada Marii Recesiuni. Pe plan extern, el a crescut numărul trupelor americane în Afganistan, a semnat Tratatul START cu Rusia pentru reducerea arsenalului nuclear şi a pus capăt implicării militare americane  în războiul din Irak. În 2011, Obama a ordonat uciderea cu drone în Yemen a agentului al-Qaeda Anwar al-Awlak. a ordonat intervenţia militară în Libia  contribuind la răsturnarea lui Muammar Gaddafi şi a ordonat operaţiunea de ucidere a liderului terorist Osama bin Laden.

În al doilea mandat, a cerut mai multe restricţii asupra Agenţiei Naţionale de Securitate pentru a aborda problemele de confidenţialitate, a pledat pentru controlul armelorşi pentru interzicerea armelor de asalt  ca răspuns la împuşcăturile din şcoli şi a emis acţiuni executive ample privind încălzirea globală şi imigraţia. În politica externă, el a ordonat intervenţii militare în Irak şi Siria ca răspuns la actele de teroare comise de ISIS, a iniţiat sancţiuni împotriva Rusiei în urma anexării Crimeei,  a intermediat acordul nuclear cu Iranul şi a normalizat relaţiile SUA cu Cuba.

Kamala Harris

Kamala Devi Harris s-a născut la 20 octombrie 1964, în Oakland, California. Mama ei, Shyamala Gopalan, a fost un biolog indian, iar tatăl ei a fost Donald J. Harris, profesor emerit de economie de la Universitatea Stanford, sosit în Statele Unite din Jamaica Britanică în 1961. De origine afro-jamaicană, Donald Harris şi-a cunoscut viitoarea soţie Shyamala Gopalan la mişcarea pentru drepturile civile. 

Harris a absolvit Universitatea Howard şi Universitatea din California, Colegiul de Drept Hastings. Ea şi-a început cariera de avocat în biroul procurorului districtual  din Alameda, apoi a lucrat în biroul procurorului districtual din San Francisco şi mai târziu în biroul procurorului municipal din San Francisco.

În 2003, a fost aleasă procuror al districtului San Francisco, apoi a fost aleasă procuror general al Californiei în 2010 şi realesă în 2014. Harris a fost senator junior al Statelor Unite din California din 2017 până în 2021. A învins -o pe Loretta Sanchez la alegerile pentru Senat din 2016, pentru a deveni a doua femeie afro-americană care a servit în Senatul Statelor Unite.

În calitate de senator, ea a pledat pentru reforma asistenţei medicale,legalizarea canabisului, acordarea cetăţeniei pentru imigranţii fără acte,  interzicerea armelor de asalt şi reforma fiscală progresivă. Harris a încercat să obţină nominalizarea prezidenţială din partea Partidului Democrat  în 2020 , dar s-a retras din cursă şi a devenit partenerul de candidatură al senatorului Joe Biden pentru preşedinţie.

După alegerile din 2020, Harris a devenit  al doilea vicepreşedinte de culoare din istoria SUA şi primul de origine asiatică. Biden a însărcinat-o pe Harris să reducă numărul minorilor neînsoţiţi din SUA şi să conducă negocierile cu Mexic, Honduras, Guatemala şi El Salvador şi a fost într-un turneu asiatic menit să întărească relaţiile cu aliaţii din regiunea indo-pacifică.  Harris a făcut un apel către potenţialii migranţi ilegali, declarând „Vreau să fie clar pentru oamenii din regiune care se gândesc să facă o călătorie periculoasă la graniţa dintre Mexic şi Statele Unite: Nu veniţi. Nu veniţi”. 

În 2022, Kamala Harris, aflată într-un alt turneu est-european în contextul războiului ruso-ucrainean, a vizitat România şi a avut o întâlnire la Palatul Cotroceni cu preşedintele Klaus Iohannis.

 

Câţi lideri politici de culoare au existat în istoria Europei?

Nu au existat până în prezent preşedinţi sau premieri de culoare într-un stat european.

Motive?

Populaţia europeană este mai conservatoare şi majoritatea alegătorilor preferă să voteze lideri de stat cu care să se identifice.

Apoi, procentul populaţiei africane din Europa (2.40%) este mai scăzut decât în Statele Unite (13.6%). 

În ce priveşte populaţia arabă, sunt doar şase milioane, dar numărul musulmanilor se ridică la 44 milioane.

În Marea Britanie, Sadiq Khan, provenit dintr-o familie pakistanezo-britanică din clasa muncitoare, este din 2016 primarul Londrei.

Kwasi Kwarteng a devenit recent primul ministru de Finanţe de origine africană având părinţi din Ghana, ce l-a înlocuit pe Rishi Sunak care a avut părinţi africani de origine indiană. 

Franţa l-a avut pe Gaston Monnerville, nepot de sclav, născut în Guyana Franceză, a fost Preşedinte al Senatului francez între anii 1958 -1968.

Franţa a avut-o ca ministrul Justiţiei pe Christiane Taubira, iar ministrul Educaţiei este în prezent Pap Ndiaye, ambii de origine africană. 

Ahmed Aboutaleb, de origine marocană, este primarul oraşului Rotterdam din 2009.

Kosovo, un nou stat apărut, a avut din 2008 numai preşedinţi de religie musulmană. 

Cécile Kyenge, originară din Congo, a fost ministrul Integrării în Italia.

 

Europa a avut mai multe femei la conducere decât Statele Unite 

Marea Britanie a avut opt monarhi şi trei premieri de sex feminin (de la Margaret Thatcher la Liz Truss). 

Élisabeth Borne este al doilea premier în istoria Franţei. Germania a avut-o pe cancelarul Angela Merkel vreme de 16 ani.

Multe state est-europene, în ciuda ratei crescute de religiozitate şi conservatorism, au avut femei la conducere, inclusiv România. 

Şi cine conduce Uniunea Europeană dacă nu însăşi Ursula von der Leyen, Preşedintele Comisiei Europene. 

Europa are o tradiţie de 30-40 ani în a avea lideri politici de sex feminin de la Margaret Thatcher şi Édith Cresson încoace.

În comparaţie, Statele Unite au întârziat - abia în 2007, Nancy Pelosi a devenit Preşedinte al Camerei Reprezentanţilor Statelor Unite, iar Kamala Harris a devenit prima femeie vicepreşedinte din 2021. 

Hillary Clinton, fosta prima domnă a preşedintelui Bill Clinton, a candidat la alegerile prezidenţiale din 2016 şi a câştigat votul popular, dar a pierdut votul electoral în faţa lui Donald Trump. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici