Nu toate locurile de muncă nesigure sunt neapărat „locuri de muncă proaste” – totul depinde de modul în care sunt concepute, arată o cercetare australiană care a analizat satisfacția profesională a zeci de mii de angajați timp de 16 ani.
Cheia stă în „resursele profesionale” pe care le oferă un post: folosirea competențelor calificate, autonomia, varietatea sarcinilor și flexibilitatea. Aceste caracteristici pot compensa dezavantajele precum nesiguranța angajării și pot face diferența între satisfacție și frustrare profesională, notează The Conversation.
Angajații independenți raportează în medie satisfacție mai mare decât cei cu contracte permanente, deoarece se bucură de autonomie, flexibilitate și oportunități de a-și folosi diverse competențe. Aceste avantaje compensează lipsa beneficiilor tradiționale ale angajării stabile.
În schimb, angajații temporar au cel mai scăzut nivel de satisfacție. Deși volumul de muncă este mai mic, aceste posturi oferă foarte puține resurse: autonomie redusă, utilizare minimă a competențelor și puține șanse de dezvoltare.
Munca ocazională se situează la mijloc, cu diferențe între sexe. Bărbații raportează satisfacție mai scăzută, în timp ce femeile pot beneficia de avantaje precum echilibrul între viața profesională și personală, care compensează unele dezavantaje.
Concluzia este că angajatorii pot îmbunătăți satisfacția lucrătorilor chiar și în cazul posturilor temporare, oferind mai multă autonomie, oportunități de folosire a competențelor și programe flexibile. Proiectarea jobului poate fi la fel de importantă ca tipul contractului.