SUA a pregătit lângă Iran cea mai mare putere aeriană de la invazia Irakului din 2003. Trump a dat un ultimatim Teheranului

Președintele Donald Trump afirmă joi că lumea va afla „probabil în următoarele 10 zile” dacă SUA vor ajunge la un acord cu Iranul sau vor întreprinde acțiuni militare.

Potrivit datelor de urmărire a zborurilor și unui oficial american, în ultimele zile SUA au continuat să deplaseze către regiune avioane de generație nouă, inclusiv F-35 și F-22. În paralel, un al doilea portavion, încărcat cu avioane de atac și de război electronic, este în drum spre Orientul Mijlociu, iar aeronavele de comandă și control – esențiale pentru coordonarea operațiunilor aeriene ample – sunt, de asemenea, trimise în zonă. În ultimele săptămâni au fost desfășurate și sisteme critice de apărare antiaeriană.

Oficiali americani susțin că noul dispozitiv oferă Casei Albe opțiunea unui război aerian prelungit, desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni, spre deosebire de lovitura punctuală „Midnight Hammer” din luna iunie, când SUA au atacat trei situri nucleare iraniene.

Andrew Mountbatten-Windsor a fost eliberat, dar nu a scăpat de anchetă

Gafa în diplomație e un semnal geopolitic / Ce a vrut Trump să spună atunci când i-a zis lui Nicușor Dan „domnule prim-ministru”

Diplomație în paralel cu presiunea militară

În timp ce forțele se acumulează, reprezentanți ai SUA și Iranului s-au întâlnit la Geneva în această săptămână pentru a negocia un posibil acord. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că s-a înregistrat „un mic progres”, dar a avertizat că părțile sunt „încă foarte departe” pe unele subiecte. Potrivit aceleiași surse, Iranul ar urma să prezinte în următoarele săptămâni o propunere mai detaliată. Dar timpul pare limitat, Trump a lansat joi un avertisment și a setat un termen de 10 zile.

Trump a primit mai multe informări privind opțiunile militare, descrise de oficiali americani ca fiind concepute pentru a maximiza presiunea asupra regimului iranian și a rețelei sale de aliați regionali. Printre scenarii se află atât o campanie extinsă, care ar viza eliminarea a zeci de lideri politici și militari iranieni, cu scopul răsturnării guvernului, cât și o variantă mai limitată, concentrată pe ținte precum facilități nucleare și de rachete balistice. Ambele ar presupune, potrivit surselor WSJ, o operațiune ce s-ar putea întinde pe mai multe săptămâni.

Subiectul Iran a fost discutat și miercuri, într-o reuniune a consilierilor de securitate națională ai președintelui, în Situation Room, potrivit unui oficial de rang înalt din administrație.

Ținte, linii roșii și rolul Israelului

Potrivit informațiilor prezentate, Trump a semnalat că ar prefera o soluție diplomatică. În scenariul în care Washingtonul ar obține „tot ce își dorește”, un acord ar însemna eliminarea programelor nucleare ale Iranului, dezmembrarea forțelor-proxy din regiune și demontarea arsenalului de rachete balistice. Iranul este însă considerat puțin probabil să accepte ultimul punct, având în vedere că dispune de o aviație limitată și se bazează pe rachete ca principal mijloc de descurajare. Președintele american a indicat că miza principală pentru el rămâne dosarul nuclear, afirmând că și-ar dori ca Iranul să oprească îmbogățirea uraniului.

În același timp, o parte dintre consilieri și lideri străini – inclusiv premierul israelian Benjamin Netanyahu – îl îndeamnă pe Trump să folosească presiunea militară pentru a forța concesii suplimentare din partea Teheranului. Israelul ar urmări în mod special oprirea producției iraniene de rachete balistice, potrivit unor oficiali.

Avantaj american, riscuri iraniene

Sursele WSJ indică faptul că SUA dețin un avantaj covârșitor în cazul unei confruntări aeriene, grație tehnologiei stealth și armelor de precizie lansate de la distanță, în fața unei apărări antiaeriene iraniene deja afectate de atacuri israeliene anul trecut.

Totuși, Iranul păstrează opțiuni de ripostă într-un conflict prelungit: un arsenal încă important de rachete care ar putea viza baze americane și aliați din regiune, dar și capabilități militare ce ar putea încerca blocarea Strâmtorii Hormuz, rută vitală pentru transporturile de petrol.

Pe fondul acestor incertitudini, unii foști oficiali militari susțin că diplomația ar fi preferabilă războiului. Generalul (r) David Deptula, care a jucat un rol major în campania „Desert Storm” din 1991, a apreciat că o consolidare atât de vizibilă ar putea fi menită să transmită că președintele american „nu glumește” cu folosirea forței, pentru a împinge Iranul către un acord.

În același timp, oficiali americani și străini se declară tot mai pesimiști că Teheranul va accepta cererile Washingtonului. În această logică, Iranul ar putea fi dispus doar la o suspendare temporară a îmbogățirii, în timp ce încearcă să folosească negocierile pentru a amâna un atac. Pe de altă parte, aceleași surse consideră că Trump ar putea deveni rapid frustrat de discuții prelungite și ar putea ordona lovituri dacă negocierile eșuează.

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat în ianuarie în fața legislatorilor că administrația nu are claritate asupra succesiunii în cazul în care liderul suprem Ali Khamenei ar cădea, un gol de putere care ar putea fi umplut, potrivit multor analiști, de conducerea Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice. Într-un astfel de scenariu, protestele interne ar putea reizbucni, însă ar deschide și o dilemă pentru Washington: cât de departe ar merge o campanie aeriană dacă regimul ar răspunde printr-o represiune violentă.