Ucraina, leagănul ortodoxiei ruse şi câmpul de luptă al marilor puteri

Un teritoriu dominat multă vreme de imperii, de la polonezi la austro-ungari şi ruşi, Ucraina îşi alege la 25 mai un nou preşedinte pe fondul celei mai puternice crize politice care îi ameninţă existenţa şi bulversează raporturile de forţă din centrul Europei.

419 afişări
Imaginea articolului Ucraina, leagănul ortodoxiei ruse şi câmpul de luptă al marilor puteri

Ucraina, leagănul ortodoxiei ruse şi câmpul de luptă al marilor puteri (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Această fostă republică sovietică a cunoscut de toate în ultimele şase luni: o mişcare de contestare la Kiev pentru îndepărtarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, ocupaţia forţelor ruse în Crimeea, alipită rapid la Rusia, iar acum o situaţie aproape de război civil pe fondul unei insurecţii armate proruse în estul ţării.

În plan secund, Ucraina este teritoriul unei confruntări geopolitice între ruşi şi occidentali.

Ucraina este cea mai mare ţară de pe continentul european după Rusia, cu 603.700 de kilometri pătraţi. Această suprafaţă include peninsula Crimeea, a cărei alipire la Rusia nu este recunoscută de comunitatea internaţională. Ţara avea 45,6 milioane de locuitori în 2012 (Banca Mondială) şi o importantă comunitate rusă.

Leagănul ortodoxiei ruse în secolul al X-lea, Ucraina trece sub controlul Imperiului Rus la sfârşitul secolului al XVII-lea, apoi devine republică federată a Uniunii Sovietice în 1992.

Republica este în anii '30 teatrul unei foamete ordonate de Stalin şi a unor masacre în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

La 25 aprilie 1986, reactorul numărul patru al centralei nucleare de la Cernobîl (nord) explodează, contaminând o bună parte din Europa şi în special regiuni din Ucraina, Belarus şi Rusia. Centrala este închisă la sfârşitul lui 2000.

Ucraina devine independentă la 24 august 1991.

În 2004, victoria anunţată la alegerile prezidenţiale a candidatului prorus Viktor Ianukovici declanşează o mişcare de protest ("revoluţia portocalie"), care îl aduce la putere pe opozantul prooccidental Viktor Iuşcenko.

Dar popularitatea lui Iuşcenko se prăbuşeşte puţin câte puţin, reformele promise neavând loc. De-a lungul crizelor politice, premierul Iulia Timoşenko, fosta sa aliată, devine inamicul său jurat.

În 2010, Ianukovici câştigă alegerile prezidenţiale în faţa lui Timoşenko, iar în 2011 aceasta este condamnată pentru abuz de putere şi încarcerată în urma unui proces "politic", potrivit UE care cere eliberarea sa.

În noiembrie 2013, răzgândirea preşedintelui Viktor Ianukovici, care renunţă brusc la o apropiere de Uniunea Europeană pentru a se întoarce către Moscova provoacă mişcarea de contestare din Maidan. La sfârşitul lui februarie, după o reprimare care s-a soldat cu peste 100 de morţi, Ianukovici a fugit în Rusia. Ulterior, forţele ruse ocupă Crimeea înainte de organizarea unui referendum pentru alipirea peninsulei la Rusia. În timp ce Rusia integrează Crimeea, în estul Ucrainei apar micşări separatiste, generând temeri privind o invazie a Ucrainei de către armata rusă.

Ţara, care a cunoscut un an 2013 catastrofal pe plan economic şi financiar, este considerată ca fiind în pragul falimentului.

Gazul este un subiect sensibil între Rusia, care acoperă 60 la sută din consumul ucrainean, şi vecinul său care constituie principala ţară de tranzit a gazului rusesc exportat către UE. În 2009, europenii s-au confruntat cu înteruperea, timp de două săptămâni, a livrărilor ruse, din cauza unui conflict pe tema gazelor între Kiev şi Moscova.

La sfârşitul lui mai, grupul rus Gazprom cifra datoria la gaze a Ucrainei la 3,5 miliarde de dolari.

FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană au promis să acorde Ucrainei un împrumut de 27 de miliarde de dolari.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici