„România se alătură PURL și contribuie cu 50 de milioane de euro pentru această inițiativă. Această tranșă de ajutor este esențială pentru apărarea Ucrainei și pentru protejarea poporului nostru. Sunt recunoscător poporului român și guvernului, precum și omologului meu, ministrul Apărării Naționale Radu Miruță, pentru sprijinul lor neclintit. Fiecare decizie de a sprijini apărarea Ucrainei aduce o pace justă mai aproape”, a scris oficialul ucrainean pe X.
Potrivit unui comunicat transmis marți seara de Ministerul Afacerilor Externe, decizia de alocare a fost adoptată prin Hotărâre de Guvern, iar finanțarea este realizată cu respectarea plafonului bugetar pentru anul 2025. România se alătură astfel majorității aliaților europeni și altor state care susțin această inițiativă.
MAE arată că mecanismul PURL este „un instrument de politică externă și de securitate de importanță majoră” pentru administrația SUA, în contextul promovării unei împărțiri echitabile a responsabilităților de securitate între aliați. Prin acest mecanism, partea americană urmărește „implicarea directă și măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei” și crearea unui cadru coordonat de acțiune bazat pe „eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică”.
Contribuția României la PURL va susține, potrivit MAE, „prin întărirea capacităților Ucrainei, obținerea și susținerea păcii durabile în Ucraina”, obiectiv descris drept finalitatea urmărită de inițiativă.
Ministerul mai precizează că programul permite alocări comune prin bugetul NATO și se înscrie în continuarea inițiativelor aliate de după Summitul de la Helsinki, o prioritate reiterată inclusiv în cadrul vizitei în România a secretarului general NATO, Mark Rutte. Participarea României la PURL „contribuie direct la consolidarea securității regionale” și este „pe deplin consonantă cu angajamentele României în cadrul NATO și cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii”.
În același timp, MAE subliniază că aderarea la acest mecanism creează premise pentru beneficii în planul securității naționale, inclusiv prin „creșterea interoperabilității instituționale” și „întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale”.
În context mai larg, ministerul amintește că Summitul NATO de la Haga a dus la un angajament al aliaților de a crește gradual alocările pentru apărare, pe o perioadă de 10 ani, până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru cheltuieli conexe, inclusiv investiții în infrastructură cu dublă utilizare. MAE menționează, totodată, că România a crescut atât resursele alocate, cât și execuția bugetară, la 94% în 2024 și până la 98% în 2025, conform datelor preliminare.