Ucraina, presată de Occident să ia în considerare un plan B în războiul cu Rusia

Pe măsură ce războiul dintre Ucraina şi Rusia continuă, oficialii occidentali îndeamnă Kievul să dezvolte o strategie realistă pentru următoarea etapă a conflictului, scrie The Wall Street Journal. Deşi Occidentul sprijină obiectivul pe termen lung al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a recuceri întregul teritoriu ucrainean, ritmul lent al avansurilor Ucrainei şi câştigurile continue ale Rusiei îi fac pe unii diplomaţi europeni să se întrebe dacă obiectivele de război actuale ale Ucrainei sunt realizabile. Oficialii occidentali susţin că un set mai definit şi realist de obiective ar ajuta la justificarea continuării furnizării de arme şi ajutor pentru Ucraina.

Această presiune diplomatică apare în momentul în care SUA şi Marea Britanie iau în considerare permisiunea pentru Ucraina de a lovi mai adânc în teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe al Regatului Unit, David Lammy, vizitează Ucraina pentru a discuta despre modul în care aceasta vede victoria şi ce sprijin necesită. Blinken a subliniat că vizita are ca scop înţelegerea nevoilor şi obiectivelor Ucrainei şi raportarea acestora către preşedintele SUA, Joe Biden, şi prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer.

Tensiunea principală constă în echilibrarea dorinţei Ucrainei de a elimina complet forţele ruseşti cu realitatea militară practică de pe front. Diplomaţii occidentali au informat Kievul că obţinerea unei victorii totale ar necesita sute de miliarde de dolari în sprijin suplimentar, ceva ce nici Washingtonul, nici ţările europene nu sunt dispuse sau capabile să ofere pe termen lung.

Atât Ucraina, cât şi Rusia s-au declarat deschise la negocieri de pace, dar rămân departe de un astfel de acord. Ucraina insistă asupra retragerii tuturor trupelor ruseşti de pe teritoriul său ca o condiţie prealabilă, în timp ce Rusia cere ca Ucraina să cedeze teritorii şi să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO. Oficialii occidentali pun la îndoială afirmaţiile preşedintelui rus Vladimir Putin că ar fi dispus să înceapă negocierile de pace, considerând că acesta încă vizează zdrobirea independenţei Ucrainei prin forţă militară.

Se aşteaptă ca Zelenski să propună un „plan de victorie” în cadrul unei viitoare vizite în SUA, pentru Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. El speră, de asemenea, să se întâlnească cu candidaţii la preşedinţia SUA, inclusiv Donald Trump şi Kamala Harris, pentru a obţine sprijinul acestora. Diplomaţii occidentali recunosc că rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA va fi crucial în determinarea nivelului de ajutor militar şi financiar pe care Ucraina îl poate aştepta în viitor.

Între timp, sondajele recente arată o uşoară creştere a numărului de ucraineni care sprijină negocierile de pace, deşi majoritatea încă susţin lupta până când tot teritoriul ucrainean este recâştigat. Analiştii politici susţin că Zelenskinu nu îşi poate permite să admită posibilitatea încheierii conflictului cu Rusia controlând teritorii ucrainene, deoarece aceasta ar reprezenta o mişcare politică extrem de riscantă.

Pe plan militar, secretarul britanic al apărării, John Healey, a raportat că artileria rusă depăşeşte de cel puţin trei ori puterea de foc a Ucrainei. Rusia a recrutat sau a conscris, de asemenea, încă 400.000 de soldaţi în acest an. În plus, Rusia primeşte sprijin militar din partea Iranului, Coreei de Nord şi Chinei. Recent, SUA şi Marea Britanie au impus sancţiuni împotriva Rusiei şi Iranului, în urma informaţiilor potrivit cărora Iranul a livrat rachete balistice Moscovei. China ajută, de asemenea, Rusia furnizând componente pentru construirea de arme, în schimbul tehnologiei pentru submarine.

Pe măsură ce se apropie lunile de iarnă, Ucraina se confruntă cu noi provocări, inclusiv bombardamentele continue ale Rusiei asupra infrastructurii sale energetice, ceea ce ar putea duce la deplasări masive de ucraineni care fug din casele lor neîncălzite. Deşi ofensiva recentă a Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia a fost sărbătorită ca o victorie strategică, unii oficiali occidentali îşi exprimă îngrijorarea că astfel de operaţiuni ar putea slăbi capacitatea Kievului de a se apăra pe termen lung.