UE ia în calcul o ieşire parţială din tratatul privind energia din cauza preocupărilor legate de climă

Tratatul privind Carta energiei din 1998 permite companiilor energetice să dea în judecată guvernele pentru politicile care le afectează investiţiile, un sistem conceput iniţial pentru a sprijini investiţiile în acest sector.

Însă, în ultimii ani, a fost folosit pentru a contesta politicile climatice care impun închiderea proiectelor de combustibili fosili, ceea ce a stârnit îngrijorarea că tratatul subminează eforturile de combatere a încălzirii globale, scrie Reuters.

Comisia Europeană a declarat că o ieşire coordonată a UE din tratat pare „inevitabilă”, după ce ţări membre, printre care Franţa, Germania, Olanda, Polonia şi Spania, au anunţat individual că intenţionează să renunţe la tratat.

Cu toate acestea, câteva ţări, printre care Cipru, Ungaria şi Slovacia, au semnalat că ar putea prefera să rămână într-o versiune actualizată a acordului, lăsând Bruxelles-ul în căutarea unei soluţii care să îi liniştească pe toţi membrii săi.

O nouă propunere, pe care diplomaţii din ţările UE o vor discuta în această săptămână, prevede că cele 27 de ţări ale UE ar trebui să convină să părăsească împreună tratatul, dar, în acelaşi timp, să permită unor ţări UE să rămână într-o versiune modernizată a tratatului.

Acest lucru ar oferi ţărilor UE şi legislatorilor care sunt în favoarea ieşirii „asigurări că va avea loc o retragere rapidă şi timpurie a UE”, se arată în propunerea consultată de Reuters.

De asemenea, ar putea debloca o actualizare planificată a tratatului - care a avut ca scop să abordeze unele dintre preocupările legate de climă, dar care a avut o primire mixtă din partea ţărilor UE şi a fost criticată de militanţi - şi apoi ar permite unor ţări UE să rămână în tratatul modernizat, se arată în document.

Decizia celor aproximativ 50 de semnatari ai tratatului de a aproba modernizarea a fost suspendată în timp ce ţările UE dezbat următoarea mişcare.

În forma sa actuală, tratatul nereformat conţine o „clauză de caducitate” care ar proteja investiţiile în combustibili fosili existente în Europa timp de 20 de ani, chiar şi după ce UE va părăsi Uniunea.

UE susţine că acest lucru subminează obiectivele sale privind schimbările climatice. Versiunea reformată ar permite UE să scurteze această protecţie, dar aceasta ar fi tot de 10 ani.

Propunerea a fost elaborată de Suedia, care deţine preşedinţia rotativă a UE şi prezidează negocierile între ţările UE. În cazul în care va obţine sprijinul ţărilor, Bruxelles-ul ar urma să elaboreze texte juridice pentru a proceda la ieşirea din UE.