UE susține reformarea ONU. Dreptul de veto al marilor puteri ar putea fi limitat în cazurile atrocităților în masă

Propunerea privind veto-ul face parte din declarația „În sprijinul unui multilateralism eficient”, adoptată miercuri de UE și statele membre la Wicklow, în Irlanda, într-un moment în care tensiunile geopolitice și încălcările dreptului internațional pun tot mai mult la încercare capacitatea ONU de a interveni în marile crize.

Potrivit Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS), serviciul diplomatic al Uniunii Europene, europenii susțin inițiativa lansată de Franța și Mexic pentru reglementarea utilizării dreptului de veto în Consiliul de Securitate, în situațiile în care au loc atrocități în masă.

În prezent, oricare dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate – SUA, Rusia, China, Franța și Regatul Unit – poate bloca prin veto o rezoluție, chiar dacă ceilalți membri o susțin.

Veto-ul, una dintre marile probleme ale Consiliului de Securitate

Inițiativa franco-mexicană urmărește ca membrii permanenți să se abțină de la folosirea veto-ului atunci când sunt comise atrocități în masă. O asemenea schimbare ar reduce posibilitatea ca un singur membru permanent să paralizeze acțiunea Consiliului de Securitate într-o astfel de situație.

Dreptul de veto este unul dintre subiectele abordate în declarația comună, care are în vedere și reformarea mai amplă a sistemului ONU. Uniunea Europeană vrea o organizație mai eficientă, mai reprezentativă și capabilă să răspundă mai bine crizelor internaționale.

Europenii susțin și continuarea procesului de reformă început prin inițiativa UN80, lansată în 2025, la 80 de ani de la înființarea ONU, care urmărește simplificarea modului de funcționare a organizației și reducerea costurilor.

UE cere protejarea instanțelor internaționale

Un alt punct al documentului privește instanțele internaționale și persoanele care lucrează sau cooperează cu acestea. UE cere ca acestea să fie protejate de presiuni, intimidări și ingerințe.

Sunt menționate explicit Curtea Internațională de Justiție, care soluționează litigii între state, și Curtea Penală Internațională, care judecă persoane acuzate de unele dintre cele mai grave crime internaționale.

Declarația face referire și la problema finanțării ONU. Statele membre trebuie să își achite integral și la timp contribuțiile stabilite, plata acestora fiind o obligație prevăzută de Carta ONU.

În același document, europenii cer respectarea Convenției ONU asupra dreptului mării și a regulilor internaționale privind utilizarea mărilor și oceanelor.

Reforma ONU va continua și sub viitorul secretar general, care va prelua funcția la 1 ianuarie 2027, după încheierea mandatului lui António Guterres. UE spune că este pregătită să colaboreze cu viitorul șef al organizației pentru continuarea reformelor.