„Zidul de drone”: Ce este și cum ar trebui să protejeze Europa?

Ideea unui „zid de drone” pe care Uniunea Europeană a propus-o ca răspuns la provocările tot mai frecvente din spațiul aerian – de la drone neidentificate la avioane rusești suspecte – este susținut puternic de țări aflate în proximitatea Rusiei, precum Polonia, Estonia, România, dar și de state nordice, între care Danemarca, Norvegia și Finlanda, toate afectate recent de astfel de incidente.

Ce este „zidul de drone”?

Contrar denumirii, nu este vorba de un zid fizic, ci de un scut digital – o rețea de supraveghere și apărare antidrone de ultimă generație. Potrivit CNBC, aceasta ar include senzori radar și optici distribuiți pe sute de kilometri, sisteme de bruiaj și război electronic, inteligență artificială pentru identificarea rapidă a vehiculelor aerian fără pilot și rețele comune de comandă și control între statele participante.

„Zidul de drone este o inițiativă oportună și necesară”, a declarat marți secretarul general al NATO, cu o zi înaintea summitului de securitate de la Copenhaga. Acesta trebuie să funcționeze ca instrument de descurajare, colectare de probe şi coordonare între state, dar scopul principal al „zidului” presupune detectarea, urmărirea și neutralizarea dronelor care încalcă spațiul aerian.

Răspuns la amenințări hibride

În ultimele săptămâni, incidentele s-au înmulțit. Aeroporturi din Danemarca au fost forțate să suspende zboruri din cauza unor drone necunoscute, iar, în Norvegia și Germania, dispozitive aeriene de acest fel au fost detectate în proximitatea unor obiective militare.

„Incidentul a fost opera unui actor profesionist”, au declarat autoritățile daneze, fără a indica în mod direct Rusia, care neagă orice implicare, acuzând Occidentul de „afirmații nefondate”.

Însă experții în securitate și relații internaționale avertizează că astfel de acțiuni fac parte dintr-o strategie hibridă de testare a vigilenței NATO: „Provocările aeriene sunt o metodă prin care Rusia încearcă să testeze capacitățile de apărare și coeziunea parteneriatului transatlantic”, a explicat Michael Butler, profesor la Universitatea Clark.

„Zidul de drone” se lovește de realitate

Proiectul vine însă cu provocări majore, începând cu finanțarea într-un context economic fragil, continuând cu dificultățile de coordonare între legislații naționale diferite și culminând cu provocările de integrare tehnologică.

Pe acest ultim punct, Miriam McNabb, redactor-șef al publicației Dronelife, a subliniat că Europa trebuie să se asigure că „senzorii de detecție, sistemele de război electronic și rețelele de comandă pot comunica perfect între mai multe țări. Altfel, zidul va rămâne doar o idee frumoasă pe hârtie”.

De asemenea, oficialii europeni sunt conștienți că un scut antidrone vizibil și activ ar putea intensifica tensiunile cu Moscova.

Experiența Ucrainei, în prima linie a Europei

Ucraina, țară care a devenit expertă în utilizarea dronelor în timpul războiului cu Rusia, oferă asistență tehnică și militară statelor europene. Mai multe echipe de specialiști ucraineni se află în aceste zile în Danemarca, unde ajută cu personal specializat și echipamente pentru detectarea și neutralizarea dronelor, contribuind la protejarea spațiului aerian pe durata summitului.

Proiect ambițios, privit cu rezerve

Totuși, nu toți liderii europeni sunt convinși că „zidul” va deveni realitate prea curând. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a adoptat o poziție rezervată: „Apreciez ideea unui zid de drone, dar trebuie să fim realiști. Nu vorbim despre un proiect ce poate fi implementat în următorii trei sau patru ani. Avem nevoie de apărare antidrone, da, dar nu sub forma unui zid”.

În final, zidul de drone devine simbolul unei noi paradigme de apărare europeană – una bazată pe tehnologie, colaborare și anticipare a amenințărilor viitoare. Discuțiile de la summitul care are loc miercuri și joi, la Copenhaga, se concentrează tocmai pe acest subiect: cum poate Europa să răspundă unitar, rapid și eficient la provocările unei lumi în schimbare.

Viitorul: digital, colectiv, autonom

„Asemenea provocări demonstrează nevoia ca UE să accelereze și să-și intensifice eforturile de a construi o Europă capabilă să răspundă eficient, autonom și colectiv la amenințările comune”, a comunicat Consiliul European, în deschiderea reuniunii din capitala daneză.