Decizie definitivă: Curtea de Apel București respinge cererea de schimbare a numelui străzii „Mircea Vulcănescu”
Curtea de Apel București respinge ca nefondată cererea Institutului „Elie Wiesel” ca Primăria București să schimbe denumirea străzii „Mircea Vulcănescu”, pe motiv că acesta ar fi fost „criminal de război”.
„Solutia pe scurt: Admite cererea recurentului-pârât Consiliul General al Municipiului București de sesizare a Curții Constituționale. Sesizează Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconsituționalitate a art. 2 lit. c coroborat cu art. 13 alin. 1 din OUG nr. 31/2002, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 241/2025. Respinge ca inadmisibilă cererea recurentului-pârât Consiliul General al Municipiului București de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vedere pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”, se arată în minuta deciziei.
„Menține în rest sentința. Definitivă”
„Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Primarul Municipiului București ca nefondat. Respinge cererile de intervenție accesorie formulate în sprijinul recurentului-pârât Primarul Municipiului București ca nefondate. Admite recursul declarat de recurentul-pârât Consiliul General al Municipiului București. Admite cererile de intervenție accesorie formulate în sprijinul recurentului-pârât Consiliul General al Municipiului București. Casează în parte sentința recurată, numai în ceea ce privește soluția dată celui de-al doilea capăt de cerere și, în rejudecare: Respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea celui de-al doilea capăt de cerere ca nefondate. Respinge al doilea capăt de cerere ca neîntemeiat. Menține în rest sentința. Definitivă. Pronunțată azi, 02.07.2026, în condițiile art. 402 teza finală C.pr.civ. Document: Hotarâre 02.07.2026”, se mai arată în minuta deciziei.
Informații de context
Litigiul a început în 2022, când Institutul pentru studierea Holocaustului din România, „Elie Wiesel”, a solicitat Primăriei Capitalei schimbarea denumirii străzii și a invocate, pentru asta, prevederile OUG nr. 31/2002, care interzice promovarea în spațiul public a persoanelor condamnate pentru crime de război.
Ca urmare, un grup de consiglieri generali a inițiat un proiect de hotărâre pentru schimbarea numelui străzii, denumită astfel din 1993, în baza unei hotărâri a primăriei.
În noiembrie 2024, Tribunalul București a dat câștig de cauză parțial Institutului. Instanța a respins cererea privind anularea hotărârii din 1993 prin care se schimbase numele străzii, dar a obligat Consiliul General să inițieze procedurile de schimbare a numelui străzii.
Consiliul General a declarat apel.
Pe 2 iulie 2026, Curtea de Apel București a admis apelul și a respins și cel de-al doilea capăt de cerere, care, prin aspectul său definitive, elimină obligația schimbării denumirii străzii.
Întret imp, însă, disputa s-a extins. Institutul „Elie Wiesel” a solicitat și schimbarea denumirii strzii „Radu Gyr”, din Cluj-Napoca, invocând aceeași legislație.
În martie 2025, Institutul a cerut public accelerarea acestor proceduri, susținând că ele fac parte din aplicarea Strategiei naționale de combatere a antisemitismului.
În același timp, în mai multe orașe din România au fost schimbate denumiri de străzi sau instituții purtând numele unor persoane condamnate în procesele de după război.
Cine a fost Mircea Vulcănescu
Sociolog, filosof, economist, profesor, membru al remarcabilei generații interbelice de intelectuali de vârf, precum Mircea Eliade, Emil Cioran și Constantin Noica, Mircea Vulcănescu (1904 – 1952) a fost subsecretar de stat al Ministerului Finanțelor în guvernul condus de Ion Antonescu.
După război, în cadrul proceselor desfășurate în baza legii nr. 312/1945, a fost condamnat la 8 ani de temniță grea, fiind încadrat în lotul foștilor demnitari ai Administrației Antonescu.
A murit în închisoarea de la Aiud în 28 octombrie 1952.
În poziția sa, Institutul „Elie Wiesel” consideră că participarea lui Mircea Vulcănescu în guvernul Antonescu îl plasează sub incidența OUG nr. 31/2002, care interzice promovarea în spațiul public a persoanelor condamnate pentru astfel de fapte și, de asemenea, că simpla condamnare definitivă din 1946 – 1948 pentru „crime de război” produce efecte juridice.
Istoricii contestă calificarea lui Mircea Vulcănescu drept „criminal de război” și spun că participarea sa în guvernul Antonescu nu justifică astfel de calificări.
Adaugă la acestea faptul că procesele de după 1946 au avut loc în contextul instaurării regimului comunist.
Curtea de Apel București, prin decizia din 2 iulie 2026, soluționează un litigiu administrativ, nu se extinde asupra calității de „criminal de război” a lui Mircea Vulcănescu.
Motivarea, care va fi publicată ulterior, va arăta argumentele pentru care instanța a apreciat că această obligație nu există în cauză – probabil, cel mai important element de urmărit, din punct de vedere juridic, după publicarea hotărârii.