Video Kovesi: Iliescu nu va fi urmărit penal în dosarul mineriadei din iunie 1990

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat, vineri, că a infirmat soluţia de punere sub urmărire penală a fostului preşedinte Ion Iliescu în dosarul mineriadei din 1990.

1 afişăre

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a declarat că a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să verifice activitatea întregii Secţii a Parchetelor Militare pe care generalul magistrat Dan Voinea a coordonat-o până în urmă cu două luni.

Kovesi a afirmat că a fost neplăcut surprinsă să constate problemele de procedură din dosarul mineriadei din iunie 1990 privindu-l pe Ion Iliescu, având în vedere "experienţa procurorului".

Procurorul general al României a susţinut că, în afară de dosarul privind evenimentele din 13 iunie 1990, cu referire expresă la Ion Iliescu, celelalte dosare ale revoluţiei şi mineriadei au rămas în continuare în instrumentarea generalului Voinea.

Kovesi a susţinut că Voinea era incompatibil să soluţioneze dosarul referitor la Ion Iliescu, având în vedere că el este acelaşi procuror care a sesizat instanţa cu privire la Mihai Chiţac - fost ministru de Interne şi a altor patru persoane, spunând că dosarul comun a fost iniţial instrumentat de un alt procuror militar, iar generalul a pus rezoluţie faţă de acuzaţi. Concret, spune Kovesi, Voinea s-a imixtionat în activitatea altui procuror.

Procurorul general al României, Laura Condruţa Kovesi, a anunţat, vineri, că în cazul lui Ion Iliescu cercetările vor fi continuate de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, deşi a infirmat rezoluţia de punere sub acuzare a fostului şef al statului.

Codruţa Kovesi a explicat că, în urma verificării efectuate la solicitarea avocatului lui Ion Iliescu, a constatat că, prin rechizitoriul din 18 mai 2000, Secţia Parchetelor Militare a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a generalilor în rezervă Mihai Chiţac, Gheorghe Andriţa, precum şi a ofiţerilor cu grad de colonel în rezervă Traian Ştefan Călin, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, pentru instigare la omor deosebit de grav.

Concret, în seara de 13 iunie 1990, la ordinul celor cinci acuzaţi s-ar fi deschis foc cu armamentul din dotare în condiţii nelegale auspra unei mulţimi, fiind împuşcate mortal două persoane. Prin acelaşi rechizitoriu din 2000, pentru acuzatul Vasile Constantin s-a reţinut şi infracţiunea de instigare la tentativă de omor deosebit de grav întrucât, în dimineaţa de 14 iunie 1990, ar fi ordonat soldaţilor din subordine să tragă cu armele din dotare asupra unei mase de persoane din care două au decedat şi trei au fost rănite.

Totodată, prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea şi continuarea cercetărilor într-o cauză penală separată pentru cele 1.300 de persoane reţinute de forţele de ordine şi de mineri începând cu dimineaţa de 13 iunie 1990.

Printr-o sentinţă din 30 iunie 2003, dată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a apreciat că urmărirea penală nu este completă, dosarul a fost restituit Secţiei Parchetelor Militare (SPM) din cadrul Parchetului Înaltei Curţi. Ulterior, în 14 octombrie 2005, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a generalilor Chiţac şi Andriţa şi a celorlalţi trei ofiţeri superiori, iar în 10 septembrie 2006 soluţia a fost infirmată de către general magistrat Dan Voinea (şef interimar al SPM) care a considerat că decizia e nelegală şi netemeinică.

Urmăriea penală a fost reluată, astfel că în dosarul 74/P/1998 al SPM, prin Ordonanţa din 20 iulie 2007, s-a dispus disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei cu privire la Ion Iliescu în favoarea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC).

La această secţie dosarul a fost înregistrat cu nr. 1122/P/2007. În urma plângerii formulată de avocatul lui Ion Iliescu, Codruţa Kovesi "a procedat la verificarea legalităţii rezoluţiei prin care s-a început urmărirea penală faţă de Ion Iliescu sub aspectul comiterii participaţiei improprii la omor calificat şi omor deosebit de grav".

Potrivit lui Kovesi, analizând dosarul de urmărire penală au fost constatate aspecte de nelegalitate. Concret, în 10 septembrie 2006, generalul Dan Voinea a infirmat rezoluţia din 14 octombrie 2005 a procurorului militar din subordinea sa considerând-o nelegală şi netemeinică. "Prin ordonanţa respectivă nu a fost însă desemnat procurorul care să continue urmărirea penală în această cauză. La dosarul aflat în prezent pe rolul SUPC nu există un alt înscris din care să rezulte că a fost desemnat procurorul pentru urmărirea penală. În fapt, în lipsa unei rezoluţii scrise a generalului Voinea, după infirmarea rezoluţiei din 14 octombrie 2005, urmărirea penală a fost continuată de către magistratul colonel Viorel Siserman, cel care a întocmit de altfel rechizitoriul lui Mihai Chiţac, dar şi ordonanţa din 20 iulie 2007 prin care s-a dispus disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei cu privire la Ion Iliescu", se arată în rezoluţia de infirmare a soluţiei în cazul Iliescu, semnată de Codruţa Kovesi.

Procurorul general al României a arătat că măsura începerii urmăririi penale nu putea fi dispusă de către generalul Dan Voinea atâta timp cât nu era investit cu efectuarea urmăririi penale în cauză, iar procuror de caz era alt magistrat, fiind astfel încălcate prevederile art. 64 alineatul 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

Mai mult, a spus Kovesi, generalul Voinea era incompatibil să mai efectueze vreun act de urmărire penală în dosarul 74/P/1998 atâta timp cât instanţa supremă restituise dosarul SPM. Potrivit art. 49, alineatul 4 din Codul de procedură penală, persoana care a efectuat urmărirea penală este incompatibilă să procedeze la refacerea acesteia când refacerea este dispusă de instanţă. Astfel, a arătat Kovesi, generalul Voinea nu mai putea efectua completarea urmăririi penale şi cu atât mai puţin nu mai putea emite vreun act de urmărire penală.

Pe de altă parte, rezoluţia de începere a urmăririi penale nu îndeplineşte condiţiile de fond şi de formă prevăzute de procedura penală, spune Kovesi. Rezoluţia nu are menţionată ora când a fost dispusă măsura şi nu a fost înregistrată în registrul special, aşa cum prevedere art. 228 din Codul de procedură penală.

Deşi rezoluţia de începere a urmăririi penale nu a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale imperative şi magistratul Voinea era incompatibil şi nu era învestit cu soluţionarea dosarului, în data de 27 iunie 2007 acesta, împreună cu procurorul Siserman, a procedat la prezentarea învinuirii aduse lui Ion Iliescu.

În rezoluţie s-a reţinut faptul că, în 13 iunie 1990, Iliescu "a determinat cu intenţie intervenţia în forţă a militarilor împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti şi din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea şi rănirea prin împuşcare a mai multor persoane ,aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor şi jurnalelor acţiunilor de luptă". Contar celor înscrise în această rezoluţie, în procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii s-a consemnat că Iliescu este învinuit pentru faptul că, în 13 iunie 1990, ar fi cerut Comandamentului Armatei să trimită militari, TAB-uri şi alte forţe pentru a interveni la Televiziune şi la sediul Ministerului de Interne împotriva persoanelor care atacau instituţia, precum şi faptul că la acea dată, la ora 17.35, ar fi cerut să se folosească gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor din zona sediului MI, fapt ce a avut ca urmare moartea şi rănirea prin împuşcare a mai multor persoane.

"Având în vedere cele arătate mai sus, apreciem că plângerea formulată de învinuitul Ion Iliescu împotriva rezoluţiei din 19 iunie 2007, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale, este întemeiată, motiv pentru care a fost admisă", a spus Kovesi.

Astfel, s-a infirmat rezoluţia de începere a urmăririi penale împotriva lui Iliescu, însă cercetările penale vor fi continuate de către procurorii desemnaţi din cadrul SUPC.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici