Lia Savonea, reacție după materialul RISE Project: „Resping ferm orice insinuare privind existența unor comportamente nelegale”

Judecătoarea Lia Savonea a transmis o reacție amplă după afirmațiile apărute în spațiul public în urma unui material publicat de RISE Project, susținând că acestea sunt de natură să afecteze grav încrederea publică în actul de justiție.

„Resping ferm orice insinuare privind existența unor comportamente nelegale, a unor interese personale sau a oricărei forme de influență în exercitarea atribuțiilor mele de judecător. Întreaga mea activitate profesională s-a desfășurat exclusiv în cadrul legal, cu respectarea principiilor independenței, imparțialității și integrității funcției judiciare”, a declarat judecătoarea Lia Savonea.

Aceasta susține că afirmațiile vehiculate de jurnaliștii RISE Project reprezintă „o construcție artificială și denaturată”, pe care o încadrează într-o „vădită campanie de defăimare”.

Potrivit magistratei, materialul s-ar baza pe asocieri forțate și pe speculații privind persoane și situații care nu ar avea o legătură reală între ele.

„Subliniez că nu au existat niciodată raporturi de afaceri ale soțului meu, ori de altă natură, cu persoane pe care eu le-am judecat”, transmite Lia Savonea.

Magistrata anunță că, în urma acestor afirmații, intenționează să folosească toate mijloacele legale pentru a-și apăra reputația profesională. Ea precizează că are în vedere inclusiv formularea unei acțiuni în instanță împotriva tuturor persoanelor implicate în formularea și susținerea afirmațiilor contestate.

„Gravitatea acestor afirmații, precum și impactul direct asupra încrederii publice în actul de justiție și în integritatea funcției de judecător mă determină să utilizez toate mijloacele legale pentru apărarea reputației mele profesionale, inclusiv formularea unei acțiuni în instanță împotriva tuturor persoanelor implicate în formularea şi susținerea acestor afirmații”, arată Lia Savonea.

Explicații privind componența completului de judecată

În reacția sa, Lia Savonea prezintă o cronologie a situației de fapt, susținând că aceasta se bazează pe evidențele oficiale ale instanței. Primul punct invocat se referă la respectarea continuității completului de judecată.

Potrivit magistratei, membrii inițiali ai completului nr. 3 au fost vizați, la momente diferite, de o anchetă penală, situație care a determinat suspendarea succesivă a acestora din funcție. În acest context, susține Savonea, reconstituirea completului a fost necesară pentru asigurarea continuității activității judiciare și a funcționării instanței.

Judecătoarea precizează că reconstituirea completului a vizat preluarea tuturor dosarelor aflate în stocul acestuia și că procedura s-a desfășurat în conformitate cu prevederile legale și regulamentare aplicabile.

„Prin urmare, modificările intervenite au avut un caracter obiectiv și inevitabil, fiind determinate de împrejurări independente de voința membrilor completului sau a conducerii instanței”, afirmă Lia Savonea.

Savonea respinge ideea unei „duble motivări”

Lia Savonea a declarat că alegația privind existența unei „duble motivări în fapt și în drept” este lipsită de fundament.

Potrivit judecătoarei, nu au existat două motivări diferite ale aceleiași hotărâri, în sensul sugerat în spațiul public, ci o singură motivare, redactată în condițiile legii.

„Hotărârea a fost pronunțată în unanimitate la data de 10.12.2013, în contextul cadrului normativ existent la acel moment, când Codul de procedură penală nu prevedea obligativitatea redactării motivării concomitent cu pronunțarea soluției. Redactarea hotărârii a fost realizată ulterior, fiind finalizată la data de 10.07.2014, potrivit evidenţelor instanţei. Inițial, cauza a fost repartizată spre redactare unui membru al completului, doamna judecător D.P., însă aceasta nu a finalizat motivarea ca urmare a suspendării din funcție la data de 18.04.2014”, a explicat președinta ÎCCJ.

În aceste condiții, redactarea a fost fost repartizată legal unui alt membru al completului de judecată, care a întocmit forma finală a hotărârii la 10 iulie 2014.

„Potrivit evidențelor, în aplicația ECRIS a fost încărcată, din eroarea funcţionarului care a efectuat operaţiunea, la data de 03.07.2014, varianta «în ciornă», nefinalizată a documentului, efectuată de către judecătorul desemnat iniţial, care nu constituie motivarea finală, oficială a hotărârii.
Singura formă autentică și valabilă este cea finalizată conform procedurii legale și atașată dosarului cauzei. De altfel, judecătorul desemnat inițial pentru redactare nu mai putea efectua nicio operațiune în cauză după data suspendării din funcție, respectiv 18.04.2014”, a precizat Lia Savonea.

„Hotărârea a fost pronunțată în unanimitate”

Aceasta a subliniat că hotărârea a fost pronunțată în unanimitate de completul de judecată, ceea ce reflectă acordul deplin asupra soluției adoptate.

„În aceste condiții, chiar și ipotetice diferențe de nuanță în redactarea considerentelor nu au și nu pot avea relevanță juridică asupra soluției pronunțate. Accentul pus pe astfel de aspecte formale, desprinse de contextul procedural și de realitatea juridică a cauzei, este de natură să deturneze în mod artificial discuția de la elementul esențial al actului de justiție, soluția pronunțată de complet, în mod unitar și legal”, a adăugat Savonea.

Precizări despre activitatea soțului

De asemena, Lia Savonea se referă la aspectele privind activitatea soțului său. Magistrata afirmă că nu a existat nicio situație în care interacțiunile sau activitățile acestuia, indiferent de natura lor, să fi generat sau să fi putut genera o stare de incompatibilitate, un conflict de interese ori vreo influență asupra exercitării atribuțiilor sale profesionale.

Savonea susține că, pe întreaga durată a carierei sale de judecător, nu a avut alte preocupări în afara celor strict profesionale și că și-a desfășurat activitatea cu respectarea deplină a statutului magistratului și a tuturor restricțiilor prevăzute de lege.

Ea afirmă, de asemenea, că nu a cunoscut relațiile sau raporturile din cadrul comunității în care locuiește, dincolo de interacțiuni strict formale.

„Resping categoric orice insinuare privind existența vreunui comportament nelegal sau a vreunui interes personal în legătură cu dosarul menționat”, transmite Lia Savonea.

Judecătoarea mai susține că nu a fost influențată de relații personale sau de altă natură și că nu au existat motive de incompatibilitate care să impună formularea unei cereri de abținere.

„O construcție în afara oricărei logici factuale”

Lia Savonea critică raționamentul pe care spune că îl sugerează articolul de presă. Potrivit acesteia, materialul ar presupune, în mod implicit, că o tranzacție imobiliară realizată de soțul său în anul 2006, împreună cu un membru al comunității fără legătură cu dosarul, ar fi fost făcută în anticiparea unei fapte penale comise ulterior, în anul 2008, de către o altă persoană.

De asemenea, Savonea susține că același raționament ar presupune și anticiparea unei repartizări aleatorii a dosarului la o distanță de șapte ani.

„O asemenea construcție este în afara oricărei logici factuale și nu poate susține o concluzie serioasă”, afirmă magistrata.