Maghiari nemulţumiţi de sărbătorirea în Ungaria a Zilei Naţionale române câştigă la CEDO

Reclamanţii Dénesné Bukta, Ferdinánd Laczner şi Jánosné Tölgyesi au participat la manifestaţia de protest din decembrie 2002, nemulţumiţi că premierul ungar participă la recepţia oferită de Ambasada României din Budapesta cu ocazia Zilei Naţionale, unde s-a aflat şi prim-ministrul român de atunci, Adrian Năstase.

Cu o zi înainte de eveniment, premierul maghiar declara că va participa şi el la recepţia organizată la Hotelul Kempinski, iar reclamanţii au apreciat că demnitarul nu trebuie să participe la un eveniment care comemora un aspect negativ din istoria Ungariei, respectiv Unirea Transilvaniei cu România.

În decizia CEDO - prin care Guvernul de la Budapesta a fost condamnat în vara lui 2007 - se menţionează faptul că în jur de 150 de persoane, printre care şi reclamanţii, s-au reunit pentru a manifesta în faţa hotelului. Protestatarii nu au înştiinţat poliţia de această manifestare, deşi aveau obligaţia legală să o anunţe cu trei zile înainte. După ce au auzit un zgomot care a semănat cu o detonare, poliţiştii care participau la ceremonie au intervenit pentru a împrăştia manifestanţii.

Astfel, reclamanţii au ajuns în instanţă, dorind să declare ilegală intervenţia poliţiei. Cererea lor a fost respinsă în procesele din Ungaria pe motiv că manifestanţii au fost împrăştiaţi din cauza unei ameninţări aduse securităţii, precum şi pe baza faptului că autorităţile nu au fost informate de protest.

Invocând articolul 10 care garantează libertatea de exprimare şi articolul 11 care asigură dreptul la liberă reuniune şi asociere, cei trei maghiari s-au plâns că manifestarea pacifistă la care au participat a fost spartă de poliţie doar pentru că autorităţile nu au fost avertizate în prealabil de acest lucru.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, prin hotărârea din iulie 2007, arată că tribunalele naţionale nu au analizat dacă manifestarea a fost sau nu pacifistă şi că instanţele şi-au fondat decizia doar pe faptul că poliţia nu a fost avertizată dinainte de manifestare. În absenţa unor elemente care să indice că manifestarea era periculoasă pentru ordinea publică, dispersarea manifestanţilor a reprezentat o restricţie disproporţionată faţă de dreptul invocat de reclamanţi, cel de liberă asociere paşnică, a constatat CEDO.

Astfel, Curtea a conchis că a fost încălcat articolul 11, acordând reclamanţilor 2.000 de euro pentru cheltuieli.