UE adoptă cu greu prima lege anticorupție comună. Mai multe țări au blocat prevederile stricte

Prima lege anticorupție aplicabilă în întregul bloc comunitar a fost adoptată de Uniunea Europeană în seara zilei de 1 decembrie. Acordul a fost obținut după mai bine de doi ani de negocieri dificile. Măsurile urmează să armonizeze definițiile infracțiunilor de corupție, pedepsele minime și eforturile preventive în toate cele 27 de state membre.

Textul final, însă, este mult mai slab decât propunerea inițială a Comisiei Europene și decât ambițiile Parlamentului. O serie de prevederi au devenit opționale, iar sancțiunile minime au fost puternic reduse.

Miniștrii nu au dorit legea anticorupție

„Consiliul UE nu a dorit această lege. Au luptat pentru fiecare centimetru”, a declarat negociatoarea Parlamentului European, Raquel García Hermida-van der Walle, citată de Politico. „Nu le place să fie obligați să stabilească standarde minime în dreptul lor penal”.

Consiliul Uniunii Europene este alcătuit din miniștrii de resort ai fiecărui stat membre. Miniștrii justiției se întâlnesc când se discută legi penale, iar miniștrii finanțelor când se dezbat politici economice.

Abuzul în serviciu, printre cele mai disputate

Una dintre cele mai aprinse dispute a vizat includerea clară a infracțiunii de „abuz în serviciu”. Italia a blocat această prevedere, după ce guvernul premierului Giorgia Meloni a eliminat în 2024 infracțiunea de abuz în serviciu din legislație.

Susținute de Germania și Olanda, autoritățile italiene s-au opus ferm menținerii definiției explicite a abuzului în serviciu. Textul a fost înlocuit cu o formulare vagă, lăsând statelor membre libertate largă de interpretare.

Infracțiunile de corupție, stabilite clar

Chiar și așa, europarlamentarii au reușit să păstreze reguli mai puternice pentru prevenirea corupției. Legea stabilește definiții comune pentru principalele infracțiuni de corupție în toate statele UE, precum „mituirea în sectorul public și privat, deturnarea de fonduri în sectorul public și privat, traficul de influență, îmbogățirea din infracțiuni de corupție, obstrucționarea justiției, tăinuirea și instigarea”.

Statele membre vor avea doi ani să aplice legea și încă un an pentru a trimite planurile lor anticorupție Comisiei Europene.

Departe de ce are nevoie UE

„Acum există o bază legală care îi permite Comisiei să pună presiune pe oricine nu respectă regulile”, a explicat eurodeputatul german Daniel Freund din Grupul Verzilor.

„Acordul este departe de ceea ce are nevoie UE pentru a lupta împotriva corupției”, spun experții anticorupție, care critică presiunile statelor de a dilua legea.

Cine controlează anticorupția?

Și europarlamentarii reformiști au ridicat semne de întrebare. „Cum putem cere Ucrainei să păstreze instituțiile anticorupție independente dacă noi nu putem impunem același lucru în UE?” a întrebat Mariusz Kamiński. Eurodeputatul polonez a atras atenția că legea nu obligă țările să înființeze autorități anticorupție independente.

Negociatoarea Parlamentului European spune că drumul nu se oprește aici. Următoarea etapă este crearea unui organism de etică pentru funcționarii UE. Proiectul a fost momentan blocat în Parlament de majoritatea conservatoare.

Comisia va încerca să îmbunătățească regulile adoptate acum printr-o nouă strategie anticorupție, pe care o va prezenta în 2026.