Bestie marină „foarte ciudată”, din Cretacicul Târziu, identificată pe teritoriul de azi al Insulei Vancouver. Are peste 85 de milioane de ani

Cu aproape 85 de milioane de ani în urmă, într-o perioadă în care dinozaurii încă dominau uscatul, apele care acopereau regiunea ce corespunde astăzi Insulei Vancouver, o regiune cu o bogată viață marină, erau populate de elasmozauri – reptile marine cu gât lung, înrudite cu plesiozaurii.

O astfel de bestie marină a fost, recent, identificată și așezată la locul ei, în schema Cretacicului Târziu, într-o eră în care paleontologii mai au rar astfel de surprize.

În 2002, aceștia au descoperit prima fosilă a uneia dintre aceste creaturi într-un strat de rocă cunoscut sub numele de Formațiunea Haslam. De la descoperirea inițială, au fost găsite mai multe oase, inclusiv un schelet aproape complet al unui exemplar tânăr.

Fosta asistentă personală a mogulului hip-hop, Sean „Diddy” Combs, mărturie explozivă în procesul care zguduie industria muzicală

Studiu: Câinii înlocuiesc copiii într-o familie? Cercetătorii spun că fenomenul este în creștere

Studiile aprofundate asupra acestor descoperiri au dus recent la identificarea unui nou gen și a unei noi specii de elasmozaur: Traskasaura Sandrae.

Prădător marin de elită

Această reptilă marină este deosebită prin amestecul său neobișnuit de caracteristici arhaice și moderne. De exemplu, gâtul și dinții săi mari amintesc de formele primitive ale elasmozaurilor, în timp ce forma umerilor și a înotătoarelor sugerează o evoluție mai recentă.

„Când am văzut fosilele pentru prima dată și am realizat că reprezintă un nou taxon, m-am gândit că ar putea fi înrudit cu alți plesiozauri din Antarctica,” a explicat profesorul F. Robin O’Keefe, autorul principal al studiului.

Chiar dacă împărtășește unele trăsături avansate, s-a dovedit că Traskasaura Sandrae nu a evoluat din elasmozaurii mai moderni. În schimb, a dezvoltat trăsături similare pe o cale proprie – ceea ce oamenii de știință numesc evoluție convergentă – dezvoltarea unor trăsături similare în mod independent, fără o legătură directă cu alte specii mai avansate: „E ca și cum ai avea o mașină veche cu un bord super-futurist”.

Când au plasat-o în arborele filogenetic, Traskasaura s-a situat mai aproape de ramurile timpurii, ceea ce înseamnă că este, în ansamblu, mai primitivă, dar cu unele „îmbunătățiri” ingenioase.

12 metri lungime, dinți groși și puternici, gât de 50 de vertebre

Traskasaura Sandrae atingea o lungime de aproximativ 12 metri și avea un gât format din peste 50 de vertebre.

Dotat cu dinți groși și puternici, era probabil un prădător eficient, adaptat pentru a zdrobi prada cu cochilie, precum amoniții – animale marine foarte răspândite în Cretacic, acoperite cu cochilii, comune în zonă (teritoriul de azi al Insulei Vancouver), despre care cercetătorii spun că, având în vedere dinții robuști ai lui Traskasaura, mai mult ca sigur că a făcut parte din meniul său.

O ipoteză interesantă susține că Traskasaura își ataca prada de sus, surprinzând-o cu o mișcare de coborâre rapidă, datorită capacității sale de a înota în jos.

Sursa: X

Scurt parcurs istoric

Deși specia a fost denumită oficial abia acum, fosilele sale fac parte din viața științifică și publică de ani buni.

Primul exemplar din Formațiunea Haslam a fost descoperit în 1988 de Michael și Heather Trask, pe malul râului Puntledge. De atunci, au mai fost recuperate alte două exemplare fosilizate din aceeași zonă.

Fosila originală din 1988 a fost descrisă inițial în 2002, dar nu a fost clasificată imediat ca aparținând unui nou gen.

Dovezile nu erau suficient de convingătoare la acel moment – pur și simplu nu existau destule trăsături clare și distincte în scheletul adult, dar descoperirea unui exemplar juvenil bine conservat a oferit dovezile decisive.

Ulterior, în 2018, Traskasaura a fost desemnată oficial Fosila Provincială a Columbiei Britanice, în urma unui vot public.

De ce „Traskasaura” și de ce „Sandrae”

Numele noii specii aduce un dublu omagiu. „Traskasaura” onorează cuplul Michael și Heather Trask, care au descoperit fosila inițială în 1988, iar „Sandrae” este un tribut adus Sandrei Lee O’Keefe, apreciată pentru curajul ei în lupta cu cancerul.

Astăzi, fosilele sunt expuse la Courtenay and District Museum and Palaeontology Centre, unde atrag atenția vizitatorilor și pasionaților de paleontologie din întreaga lume.

„După decenii de incertitudini, datorită unei fosile juvenile remarcabile și a unei echipe internaționale de cercetători, această creatură marină a Cretacicului Târziu are în sfârșit un nume, o poveste și un loc în lumina reflectoarelor preistorice”, se arată în articolul publicat în Journal of Systematic Palaeontology.