Canalele din Amsterdam şi siturile deţinuţilor din Australia, pe Lista Patrimoniului Mondial

Sistemul de canale din secolul al 17-lea din Amsterdam şi o selecţie de 11 situri ale deţinuţilor-colonişti aduşi în secolele 18 şi 19 în Australia se numără printre cele 15 situri noi incluse de UNESCO pe Lista Patrimoniului Mondial, în cadrul sesiunii aflate în desfăşurare la Brasilia.

109 afișări
Imaginea articolului Canalele din Amsterdam şi siturile deţinuţilor din Australia, pe Lista Patrimoniului Mondial

Canalele din Amsterdam şi siturile deţinuţilor din Australia, pe Lista Patrimoniului Mondial (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Ansamblul urban constând în canale concentrice din Amsterdam a rezultat în urma celui mai mare şi mai coerent proiect de extindere a unui oraş la vremea respectivă (sfârşitul secolului al 16-lea şi începutul secolului al 17-lea), care a reprezentat un model pentru restul lumii până în secolul al 19-lea.

Situl a fost înscris de Comitetul UNESCO pentru Patrimoniul Mondial pe prestigioasa listă înnoită anual, în cadrul sesiunii care se desfăşoară între 25 iulie şi 3 august la Brasilia. Comitetul trebuie să analizeze până marţi 41 de propuneri, făcute de 35 de ţări, până în prezent aprobând 15 dintre ele.

Pe Lista Patrimoniului Mondial a mai fost înscrisă în cadru acestei sesiuni cetatea episcopală din Albi (Franţa).

O selecţie de 11 situri ale deţinuţilor-colonişti din Australia, dintre miile de astfel de stabilimente ridicate de Imperiul Britanic pe continent, în secolele al 18-lea şi al 19-lea, pentru zecile de mii de bărbaţi, femei şi copii, condamnaţi la închisoare şi muncă forţată în colonii, ocupă o nouă poziţie pe Lista Patrimoniului Mondial.

Lista s-a mai îmbogăţit şi cu un sit de pe continentul african - Parcul Ngorongoro (Tanzania).

Atolul Bikini din Insulele Marshall, sit pentru teste nucleare folosit de SUA între 1946 şi 1958, inclusiv pentru explozia primei bombe cu hidrogen, în 1952, a fost de asemnea inclus pe lista alcătuită de UNESCO.

Monumentele istorice de la poalele muntelui sacru al Chinei, Songshan, pe un sit numit "Centrul Raiului şi al Pământului", în apropierea oraşului Dengfeng, citadela imperială Thang Long de la Hanoi (Vietnam) şi situl arheologic Sarazm (Tadjikistan), care prezintă mărturii ale dezvoltării aşezărilor umane în Asia Centrală din mileniul al 4-lea î.Hr., se numără de asemenea printre propunerile deja aprobate de Comitetul UNESCO.

Tot din Asia, Comitetul a mai decis includerea pe listă a următoarelor situri: Districtul At-Turaif din Ad-Dir'iyah (Arabia Saudită), prima capitală a dinastiei Saudite, fondată în secolul al 15-lea, ansamblul funerar Sheikh Safi al-din Khānegāh din Ardabil (Iran), bazarul istoric din Tabriz (Iran), oraşele istorice din Coreea de Sud - Hahoe şi Yangdong - şi observatorul astronomic Jantar Mantar din Jaipur (India).

Siturile mixte propuse în acest an - Masivul Central din Sri Lanka şi Monumentul Naţional al Marinei Papahānaumokuākea din Hawaii (SUA) - au fost ambele incluse pe Lista Patrimoniului Mondial.

De asemnea, au fost introduse pe listă două extensii de poziţie: sistemul de alimentare cu apă al muntelui Oberharz (extensie a sitului "Minele din Rammelsberg şi Centrul istoric al oraşului Goslar") (Germania) şi oraşul minier Røros şi zona înconjurătoare (extensie a "oraşului minier Røros") (Norvegia).

În prezent, Lista Patrimoniului Mondial UNESCO numără 905 situri de "valoare universală excepţională", dintre care 702 sunt culturale, 176 naturale şi 27 mixte, aflate în 148 de ţări.

România a propus din nou Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, ca extindere a poziţiei deja ocupate în listă de bisericile din nordul Moldovei, din 1993. Din România, pe Lista UNESCO se mai află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici