Creșterea temperaturii în Marea Mediterană a dus la extinderea speciei de „crevete brun”

Din februarie anul acesta, Penaeus aztecus figurează pe lista denumirilor comerciale pentru speciile de pescuit și acvacultură acceptate în Spania. În regiunea Catalonia, autoritățile permit pescuitul profesionist al acestei specii ca metodă de control al extinderii sale.

Zona sa de distribuție naturală se întinde de la Massachusetts până în Golful Mexic și nord-vestul peninsulei Yucatán. Deocamdată, specia nu este clasificată drept specie exotică invazivă în Spania, unde este considerată deja stabilită în zone precum Delta Ebrului și Mar Menor. Acolo împarte habitatul cu crevetele autohton Penaeus kerathurus.

Cum a ajuns în Marea Mediterană

Potrivit experților consultați de EFEverde, principala ipoteză este că specia a ajuns în Mediterană prin apa de balast a navelor. Nu sunt însă excluse și alte posibilități, precum eliberări intenționate sau scăpări din instalații de acvacultură.

Risc de tsunami în Marea Mediterană? De ce orașul francez Nisa ar trebui să aibă un plan de evacuare

Un rechin alb „fantomă” a reaprins misterul din Marea Mediterană

După sosirea în Mediterană, specia s-a răspândit „în mod natural și logic pentru astfel de organisme, care se dezvoltă mai bine în zone de estuar și la temperaturi de aproximativ 28 °C”, a explicat cercetătorul Ricardo Santos-Bethencourt, de la Institut de Ciències del Mar.

După prima identificare în Turcia, în 2009, prezența speciei a fost confirmată în Golful Lyonului și apoi s-a extins către vestul Mediteranei. În 2022, un pescar a semnalat prezența acesteia în apropiere de Barcelona, iar ulterior a fost observată în Delta Ebrului.

De acolo, specia a continuat să se extindă către sud, ajungând în Comunitatea Valenciană, unde în 2023 a fost identificată în zone din Alicante și Cullera, precum și în regiunea Murcia.

Cel mai recent „avistament” ar fi avut loc în Malaga, deși acest lucru nu a fost încă confirmat. Cercetătorii au primit, pentru moment, doar fotografii trimise de pescari.

Reprezintă un pericol pentru crevetele autohton?

Singura specie locală cu care ar putea intra în competiție este Penaeus kerathurus, însă nu se știe încă dacă noua specie reprezintă o amenințare reală.

Potrivit cercetătorilor, crevetele brun nu este prădător pentru specia autohtonă și nici nu intră direct în competiție cu aceasta. Totuși, dacă temperatura apei va crește prea mult, specia venită din Atlantic ar putea câștiga teren, deoarece este mai bine adaptată la ape calde.

Există însă și un posibil avantaj pentru specia locală. Crevetele mediteranean își depune ouăle în principal primăvara, în timp ce, în cazul crevetelui brun, reproducerea pare să aibă loc spre sfârșitul verii și toamna.

În zona sa de origine, maturizarea are loc în același timp cu cea a speciei mediteraneene, însă în Mediterană cercetătorii au observat femele aflate în stadii avansate de maturitate în timpul toamnei. Aceasta ar putea fi o adaptare la noile condiții și ar reduce competiția directă între cele două specii.

„Speciile se deplasează, ajung într-o zonă, se dezvoltă, iar odată ce se stabilesc, nu mai pot fi eliminate. Trebuie să monitorizăm pescuitul și să vedem dacă poate afecta speciile locale”, a avertizat Santos-Bethencourt.

Cum poate fi diferențiată specia

Potrivit specialiștilor, cele două specii pot fi distinse relativ ușor. Crevetele brun este mai deschis la culoare decât cel mediteranean, care are pete cu nuanțe de maro închis și este, de asemenea, mai mare.

În ceea ce privește gustul, cercetătorii spun că specia venită din Atlantic nu are aroma la fel de intensă ca cea locală, iar carnea este mai tare și mai puțin delicată.

În Catalonia, Generalitat de Catalunya consideră că pescuitul profesionist al crevetelui brun este „singura metodă eficientă” pentru a controla extinderea speciei, așa cum s-a întâmplat și în cazul crabului albastru.

Din 2023 s-a observat o creștere puternică a cantităților aduse în piețele de pește, însă cercetătorii spun că acest lucru se datorează mai ales faptului că specia este identificată mai ușor, nu neapărat unei creșteri accelerate a populației.

În acest an, în Catalonia au fost pescuite peste 11.000 de kilograme de crevete mediteranean, comparativ cu aproximativ 580 de kilograme de crevete brun.

O expansiune clară către vest

În prezent, specia este considerată stabilită în zone precum Delta Ebrului și Mar Menor, unde temperaturile ridicate și salinitatea moderată favorizează ciclul său de viață.

Cercetătorii de la Instituto de Ciencias Marinas de Andalucía analizează și posibilele observații din Malaga.

Potrivit specialiștilor, prezența acestei specii pe coastele Spaniei confirmă o extindere progresivă către vest în întregul bazin mediteranean, probabil prin intermediul curentului nordic din Golful Lyonului.

Introducerea acestui crustaceu ridică îngrijorări ecologice, deoarece ocupă același tip de habitat ca specia locală și preferă medii similare, precum estuarele și fundurile mâloase.

În Marea Ionică, pescarii au observat deja că specia venită din Atlantic a împins crevetele autohton către zone mai marginale.

În acest context, cercetătorii lucrează în cadrul proiectului științific InvaTropic, care urmărește anticiparea sosirii speciilor africane și a altor organisme non-native în sudul Peninsulei Iberice, precum și studierea efectelor tropicalizării asupra ecosistemelor costiere.

Conform legislației care reglementează Catalogul spaniol al speciilor exotice invazive, acestea sunt acele organisme introduse sau stabilite într-un ecosistem natural sau seminatural care pot provoca schimbări și pot reprezenta o amenințare pentru biodiversitatea locală, fie prin comportamentul lor invaziv, fie prin riscul de contaminare genetică.