O nouă descoperire a roverului Curiosity al NASA a stârnit entuziasm în rândul pasionaților de astronomie și geologie. În craterul Gale, micul laborator marțian a fotografiat o rocă de doar câțiva centimetri, cu o formă delicată și ramificată ce amintește de coralii din oceanele Pământului.
„Această formațiune nu este un coral real și nici o fulgurită, ci un exemplu remarcabil de tipare naturale care se repetă în contexte complet diferite în Univers”, a explicat echipa misiunii Curiosity, citată de Science Alert.
Analiza geologică sugerează că roca s-a format într-un trecut îndepărtat, pe când Marte avea apă la suprafață. Infiltrându-se prin crăpăturile din roca de bază, apa a depus minerale dizolvate, care ulterior s-au întărit, păstrând conturul fisurilor umplute.
De-a lungul mileniilor, furtunile de praf și vânturile puternice de pe Marte, capabile să acopere întreaga planetă timp de luni întregi, au șlefuit și erodat roca, lăsând la vedere doar mineralul dur ce umpluse inițial crăpăturile.
Formațiunea face parte dintr-o colecție de descoperiri inedite realizate de Curiosity în cei peste 13 ani de explorare a craterului Gale. Denumit și „arhiva geologică” naturală a lui Marte, Gale este un vast crater de impact de 154 de kilometri diametru, situat aproape de ecuatorul marțian și dominat de masivul Sharp, ale cărui straturi sedimentare păstrează o istorie geologică de miliarde de ani. Printre acestea se numără spire subțiri, roci ce seamănă cu flori, cu icre de broască sau chiar cu un chip miniatural.
„Privind aceste forme, nu poți să nu-ți dorești să faci colecție de roci pe Marte”, glumesc membrii Curiosity, amintind că, deși planeta roșie nu mai are apă la suprafață, ea păstrează în rocile sale povești vechi de miliarde de ani.