Mai mulți câini decât copii. Cum se transformă familiile europene și ce spun specialiștii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Specialiștii spun că fenomenul este alimentat de schimbările sociale, de efectele pandemiei și de transformarea relației dintre oameni și animalele de companie, considerate tot mai des membri ai familiei.

Europa traversează o schimbare demografică și socială vizibilă: în tot mai multe țări, animalele de companie ajung să fie mai numeroase decât copiii. Potrivit datelor European Pet Food Industry Federation (FEDIAF), în 2024 existau peste 326 de milioane de animale de companie pe continent, iar în cel puțin 13 state membre ale Uniunii Europene numărul câinilor îl depășea pe cel al copiilor cu vârste de până la 14 ani.

Cel mai evident exemplu este Portugalia, unde populația canină a trecut de trei milioane de exemplare, în timp ce numărul copiilor sub 15 ani este de aproximativ 1,4 milioane. După Portugalia urmează Ungaria, Slovacia, Polonia și Malta, unde tendința este similară.

Scandal la protestul oierilor din București | Jandarmii au intervenit cu spray lacrimogen după ce protestatarii au forțat gardurile de protecție

Franța: Veterinarii tratează animalele de companie ale persoanelor evacuate din cauza incendiilor de vegetație

Animalele de companie, considerate membri ai familiei

Specialiștii spun că relația dintre oameni și animalele de companie s-a schimbat profund în ultimele decenii. Câinii și pisicile nu mai sunt priviți doar ca animale de casă, ci ca membri ai familiei, fenomen cunoscut în literatura de specialitate drept „umanizarea animalelor de companie”.

Potrivit cercetătoarei Svenja Springer, de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena, societățile europene au devenit tot mai prietenoase cu proprietarii de animale. În orașe precum Viena există sute de spații special amenajate pentru câini, ceea ce face ca deținerea unui animal de companie să fie mai ușoară decât în trecut.

Pandemia a schimbat relația dintre oameni și animale

Pandemia de COVID-19 a accelerat această tendință. Perioadele de izolare și extinderea muncii de acasă au făcut ca mulți oameni să petreacă mai mult timp alături de animalele lor, consolidând legătura emoțională.

Un studiu publicat în 2024 arată că persoanele care dezvoltă o relație foarte apropiată cu animalele de companie sunt dispuse să suporte tratamente veterinare costisitoare sau de lungă durată și, în unele cazuri, ajung chiar să pună sănătatea animalului înaintea propriei stări de sănătate.

O industrie de zeci de miliarde de euro

Creșterea numărului de animale de companie are un impact major și asupra economiei europene. Numai în 2023, europenii au cheltuit peste 29 de miliarde de euro pentru hrană destinată animalelor și încă aproape 25 de miliarde de euro pentru accesorii, servicii veterinare și alte produse dedicate acestora.

Cercetările arată că proprietarii de animale sunt mai predispuși la cheltuieli considerate „hedoniste”, deoarece prezența unui animal contribuie la starea de bine și îi determină să investească mai mult în confortul acestuia.

Legile se adaptează noii realități

Importanța tot mai mare a animalelor de companie se reflectă inclusiv în legislația unor state europene.

În Spania, de exemplu, instanțele pot decide, în cazul unui divorț, ca un animal de companie să fie încredințat ambilor foști parteneri printr-un sistem de custodie comună, similar celui aplicat copiilor. În Franța și Portugalia au fost adoptate, de asemenea, măsuri care recunosc un statut juridic mai complex animalelor de companie.

Inclusiv pe piața muncii apar schimbări. Recent, o instanță din Barcelona a considerat nejustificată concedierea unei angajate care și-a părăsit locul de muncă după ce medicul veterinar a anunțat-o că animalul său trebuie eutanasiat de urgență.

Și în România interesul pentru animalele de companie este în creștere, în special în marile orașe, unde dezvoltarea magazinelor specializate, clinicilor veterinare și serviciilor dedicate proprietarilor de animale urmează aceeași tendință observată în restul Europei. În același timp, România se confruntă, la rândul său, cu un declin al natalității, ceea ce face ca schimbările din structura familiilor și din stilul de viață să fie comparabile cu cele din alte state europene.