„Rămânem rapid fără timp”. Șapte dintre cele nouă sisteme vitale ale Pământului au cedat

Șapte dintre cele nouă limite planetare care susțin stabilitatea și reziliența Pământului au fost deja depășite, iar unele au ajuns în „zona de pericol”, potrivit raportului „Planetary Health Check 2026”.

Raportul, realizat de peste 60 de oameni de știință, analizează sistemele naturale interconectate de care depinde stabilitatea planetei. Depășirea limitelor acestora crește riscul unor efecte grave și ireversibile.

Niklas Kitzmann, editorul principal al raportului și cercetător la Planetary Boundaries Science Lab din cadrul Potsdam Institute for Climate Impact Research din Germania, a comparat evaluarea planetei cu efectuarea unor analize de sânge unui pacient.

„Dacă ai avea un pacient cu niște analize de sânge care arată așa, l-ai trimite imediat la terapie intensivă”, a declarat Kitzmann pentru Live Science.

Șapte dintre cele nouă limite au fost depășite

În 2025, acidificarea oceanelor a devenit a șaptea și cea mai recentă limită planetară depășită.

Celelalte șase sunt modificarea rezervelor de apă dulce, schimbarea utilizării terenurilor, schimbările climatice, modificarea fluxurilor biogeochimice, introducerea unor entități noi și modificarea integrității biosferei.

Doar două limite – diminuarea stratului de ozon stratosferic și creșterea încărcării atmosferei cu aerosoli – se mențin la niveluri sigure, cel puțin la scară globală.

Patru limite au ajuns în „zona de pericol”

Cercetătorii evaluează situația printr-un sistem asemănător unui semafor. Verdele reprezintă zona sigură, galbenul și portocaliul indică un risc în creștere, iar roșul reprezintă „zona de pericol”, unde există riscul unor efecte grave și ireversibile.

Acidificarea oceanelor, modificarea rezervelor de apă dulce și schimbarea utilizării terenurilor se află în categoria de risc în creștere. Schimbările climatice, modificarea fluxurilor biogeochimice, introducerea unor entități noi și modificarea integrității biosferei sunt deja în „zona de pericol”.

Printre problemele identificate se numără emisiile de gaze cu efect de seră, excesul de azot și fosfor ajuns în mediu, microplasticele și „substanțele chimice eterne”, dar și degradarea ecosistemelor și dispariția speciilor.

„Pământul ne trimite facturile”

Consecințele devin tot mai vizibile, potrivit cercetătorilor. Valurile de căldură cresc în frecvență și intensitate, în timp ce alte efecte includ pierderea ghețarilor, valurile de căldură marină și albirea severă a coralilor.

„Pământul ne trimite facturile pentru depășirea acestor limite planetare”, a spus Kitzmann.

În pofida concluziilor sumbre, cercetătorul spune că situația poate fi încă schimbată și indică progresele în tranziția către energia regenerabilă.

„Mai avem încă o fereastră de oportunitate pentru a schimba această situație, dar trebuie să începem să inversăm curbele emisiilor și degradării naturii în următorii câțiva ani. Rămânem rapid fără timp”, a spus Kitzmann.

El a subliniat că soluțiile există deja, dar trebuie aplicate mai repede.

„Încă nu este suficient, nu este de ajuns, dar nu ar trebui să credem că aceasta este o problemă complet imposibil de rezolvat. Este, în mare măsură, deja în curs de rezolvare și trebuie doar să apăsăm acum pedala de accelerație și să ne asigurăm că soluțiile pe care le avem sunt implementate cât mai repede posibil”.