Substanţa anestezică care l-a ucis pe Michael Jackson încă stârneşte curiozitatea pacienţilor

Propofolul este o substanţă anestezică utilizată pe scară largă în spitalele din SUA, însă încă stârneşte curiozitatea pacienţilor, care îşi amintesc de el ca fiind medicamentul din cauza căruia a murit Michael Jackson, pe 25 iunie 2009, potrivit Associated Press.

445 afişări
Imaginea articolului Substanţa anestezică care l-a ucis pe Michael Jackson încă stârneşte curiozitatea pacienţilor

Anestezicul care l-a ucis pe Michael Jackson încă stârneşte curiozitatea pacienţilor

Majoritatea pacienţilor nu se tem de propofol, spun medicii, deşi mulţi întreabă dacă vor primi "medicamentul lui Michael Jackson" înainte de o intervenţie chirurgicală. Şi mulţi chiar vor primi acest anestezic.

Michael Jackson a murit la vârsta de 50 de ani, pe 25 iunie 2009, în urma unei intoxicaţii grave cu propofol, un anestezic pe care starul îl folosea la domiciliu ca somnifer, cu complicitatea medicului Conrad Murray. Decesul a survenit în perioada în care artistul american se afla la Los Angeles şi efectua repetiţii intense pentru ultimul său turneu din carieră, intitulat "This Is It Tour", care ar fi trebuit să debuteze în iulie 2009 la Londra.

Medicul personal al cântăreţului, Conrad Murray, a fost găsit vinovat de omucidere involuntară şi a fost condamnat la patru ani de închisoare. El a fost eliberat în octombrie 2013, după ce a petrecut aproape doi ani în închisoare.

Laptele amneziei

Michael Jackson numea propofolul "laptele" lui. Este o substanţă albă, uleioasă, care este injectată în venă. Acţionează în 40 de secunde, dar îşi şi pierde efectele relativ repede. Pacienţii se trezesc fără dureri de cap şi nu suferă de greaţă, nu îşi amintesc prea multe, motiv pentru care este supranumit "laptele amneziei".

La sfârşitul anilor 1980, când a fost scos pe piaţă, a reprezentat un mare pas înainte în domeniu. Însă era pe punctul să nu treacă testele de laborator, pentru că o versiune anterioară provoca reacţii alergice grave.

Cel care l-a descoperit, John B. Glen, nu a renunţat, obţinând o formulă mai bună, cu ajutorul uleiului de soia. La 13 ani de la lansare, propofol înlocuise rapid tiopentalul de sodiu în majoritatea sălilor de operaţii. Până la 50 de milioane de pacienţi primesc propofol anual, în SUA.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii l-a inclus pe lista "medicamentelor esenţiale".

Glen, care a ieşit la pensie de la compania farmaceutică AstraZeneca, a fost onorat anul trecut cu prestigiosul premiu Lasker pentru medicină.

Cât este de sigur propofolul?

Propofolul scade tensiunea arterială şi încetineşte respiraţia, motiv pentru care pacienţii trebuie să fie monitorizaţi. Este sigur în mâinile unui anestezist, spune medicul Beverly Philip, de la American Society of Anesthesiologists.

În prezent, pacienţii nu se tem de anestezia cu propofol, fiind mai degrabă o chestiune de curiozitate.

Medicul Steven Shafer, de la Universitatea Stanford, unul dintre martorii în procesul lui Murray, a declarat că Michael Jackson a fost ucis de un doctor incompetent şi neglijent.

Poliţiştii dau rar peste propofol în cazul dependenţilor, anestezicul nefiind considerată o substanţă controlată, potrivit legislaţiei americane. Cei care mai fac abuz sunt de obicei angajaţi din sistemul de sănătate. Din 1992 şi până în 2009, fuseseră raportate 18 decese din cauza abuzului în rândul angajaţilor din spitale şi clinici.

Ce este nou?

Medicul psihiatru Brian Mickey, de la Universitatea din Utah, SUA, studiază efectele propofolului în cazul persoanelor suferind de depresie şi la care psihoterapia şi tratamentele tradiţionale nu au funcţionat.

După studii preliminare care au arătat efecte pozitive în cazul a cinci pacienţi, în prezent, echipa medicului compară tratamentul cu propofol cu cel cu sedativul midazolam.

Cercetătorii nu ştiu încă modul de funcţionare al propofolului în cazul depresiei, dar spun că substanţa ar putea determina creierul să se reorganizeze.

"Nu faceţi asta acasă", avertizează Brian Mickey.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici