FOCUS: DNA a obţinut în ultima perioadă condamnări importante în cazuri mari de corupţie

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a înregistrat în ultima perioadă o serie de condamnări în dosarele înaintate justiţiei, cea mai mare condamnare înregistrată, deocamdată în primă instanţă, fiind de 15 ani de închisoare în cazul revendicatorului cartierului de locuinţe Henri Coandă.

Urmărește
229 afișări
Imaginea articolului FOCUS: DNA a obţinut în ultima perioadă condamnări importante în cazuri mari de corupţie

Cartierul ANL "Henri Coandă" (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a înregistrat din 2009 şi până în prezent o serie de succese în dosare mediatizate, de mare corupţie, cea mai mare condamnare, parţială, obţinută vreodată de la înfiinţarea instituţiei fiind de 15 ani de închisoare, în cazul revendicatorului terenurilor din cartierul ANL "Henri Coandă", Radu Ioan Fotino.

Astfel, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, în 31 iulie 2009, pe revendicatorul terenurilor din cartierul ANL "Henri Coandă", Radu Ioan Fotino, la 15 ani de închisoare cu executare, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi a anulat certificatele de moştenitor nelegale întocmite pe numele acestuia. Prin aceeaşi sentinţă instanţa a mai decis încetarea procesului penal împotriva lui Fotino pentru acuzaţiile de fals material în înscrisuri oficiale şi complicitate la fals intelectual.

Alături de Fotino au mai fost condamnaţi Romulus Benone Dragomir, acuzat că a întocmit trei rapoarte de expertiză extrajudiciară false deşi nu avea calitatea de expert tehnic autorizat judiciar, şi Andra Luminiţa Râşnoveanu.

Dragomir a fost condamnat la patru ani şi şase luni închisoare pentru complicitate la tentativă la săvârşirea infracţiunii de înşelătorie cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Şi faţă de acesta instanţa a dispus arestarea în vederea executării pedepsei.

Râşnoveanu a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la tentativă la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, instanţa dispunând şi faţă de aceasta arestarea.

Senţinţa aplicată în cazul celor trei nu este definitivă şi poate fi atacată de avocaţi cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.

Radu Ion Fotino a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în februarie 2007, acesta fiind acuzat că, folosindu-se de certificate fictive de moştenitor, pe care le-a prezentat autorităţilor locale din judeţele Călăraşi, Ilfov şi Teleorman, a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate asupra a peste 200 de hectare de teren.

Anchetatorii au stabilit că Radu Ioan Fotino a dobândit în mod fraudulos calitatea de unic moştenitor al familiilor Bildirescu şi Lăzărescu prin falsificarea a două certificate de legatar universal (act care atestă calitatea de moştenitor asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile obţinut în baza unui testament) şi a unui certificat de moştenitor, informa DNA. Astfel, folosindu-se de calitatea conferită de aceste certificate fictive, Fotino ar fi indus în eroare autorităţile din judeţele Ilfov, Călăraşi şi Teleorman, cărora le-a solicitat să i se reconstituie drepturile de proprietate asupra unor bunuri mobile şi terenuri agricole situate în oraşul Voluntari, precum şi în comunele Ulmeni, Salcia şi Troianul.

În 2003, Comisia Judeţeană Ilfov de stabilire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor a validat, prin Hotărârea 406, propunerea Comisiei Locale Voluntari privind punerea în posesie a lui Fotino pentru o suprafaţă de 26,5 hectare de teren intravilan.

În baza aceloraşi acte notariale false, Radu Fotino a mai solicitat să i se retrocedeze, pe vechiul amplasament, 78 de hectare de teren intravilan care a aparţinut altor membri ai familiei Bildirescu, situat în zona Voluntari şi în Sectorul 1 din Capitală.

Valoarea comercială de piaţă a terenurilor revendicate ilegal a fost stabilită la suma de 179.880.000 de euro.

Deşi cunoştea vechiul amplasament al terenurilor revendicate ilegal, Fotino a translatat acest amplasament, suprapunându-l peste terenul atribuit în folosinţă Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL) în vederea construirii cartierului de locuinţe "Henri Coandă". Astfel, conturul terenurilor revendicate se suprapunea până la centimetru peste conturul terenului atribuit în folosinţă ANL. În acest demers Fotino a fost ajutat de Andra Luminiţa Râşnoveanu şi de Romulus Benone Dragomir, cel din urmă întocmind trei rapoarte de expertiză extrajudiciară false, deşi nu avea calitatea de expert tehnic autorizat judiciar.

În plus, prin sentinţe judecătoreşti pronunţate în prima instanţă, Fotino a obligat ANL să sisteze lucrările de construcţie timp de un an, provocând ANL un prejudiciu în valoare de 14.490.000 euro şi Asociaţiei Deţinătorilor de Lot Henri Coandă în valoare de două milioane de euro.

Proiectul "Henri Coandă", amplu dezbătut în presă încă de la lansare, este amplasat în proporţii aproximativ egale pe teritoriul localităţii Voluntari şi în sectorul 1 din Bucureşti şi a fost în întârziere cu peste doi ani faţă de calendarul stabilit iniţial, din cauza situaţiei juridice neclare a terenului.

Folosind aceleaşi mijloace frauduloase şi actele notariale false, Fotino a fost pus în posesie şi i s-a eliberat titlul de proprietate pentru 62,5 hectare din comuna Ulmeni, judeţul Călăraşi. Pentru terenurile respective a fost stabilită valoarea comercială de 22.125 de euro.

De asemenea, în judeţul Teleorman lui Fotino i s-a restituit în natură construcţia "Preventoriu Băneasa" şi trei hectare de teren intravilan aferent construcţiei, în valoare de 20.045 de euro. Totodată, a fost validată propunerea de a i se reconstitui dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 50 de hectare de teren agricol, cu care urma să fie pus în posesie.

Procurorii au instituit la momentul trimiterii în judecată sechestru asigurator asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea lui Fotino.

Un alt succes înregistrat de DNA, la începutul acestui an, îl reprezintă condamnarea definitivă dată în cazul primarului din Vâlcea, Mircea Gutău, la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, după ce acesta fusese achitat anterior de instanţele inferioare.

Instanţa supremă i-a condamnat definitiv, în 27 ianuarie 2010, pe cei doi edili vâlceni la câte trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.

Potrivit minutei deciziei judecătorilor Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie (ICCJ), recursul DNA a fost admis şi, în urma rejudecării, decizia de fond pronunţată în 18 iunie 2007 deTribunalul Alba Iulia a fost desfiinţată. Judecătorii l-au condamnat pe Mircia Gutău la o pedeapsă de trei ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită. Aceeaşi pedeapsă a primit şi Nicolae Dicu, acuzat de complicate la luare de mită.

Cei doi trebuie să-i plătească denunţătorului Constantin Popescu echivalentul în lei a 5.000 de euro.

Totodată, judecătorii ICCJ au menţinut sechestrul asigurător pus în 25 iulie 2006 pe bunurile acestora, printre acestea fiind un teren intravilan de 805,68 mp cu destinaţie pentru construcţie aflat în Râmnicu Vâlcea şi care îi aparţine lui Nicolae Dicu.

Preşedintele completului de judecată, judecătorul Ana Hermina Iancu, a făcut opinie separată în sensul că a decis respingerea recursului făcut de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Cei doi au fost achitaţi de Curtea de Apel Constanţa în aprilie 2009, în acest dosar, magistraţii arătând că fapta pentru care au fost judecaţi cei doi nu există şi că probele de la dosar nu sunt suficiente pentru dovedirea vinovăţiei.

Dosarul a ajuns la instanţa constănţeană după ce instanţa supremă a decis strămutarea cauzei, în octombrie 2008, de la Curtea de Apel Alba Iulia. Prima decizie de achitare a celor doi fost dată de Tribunalul Alba Iulia în iunie 2007.

Primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, şi fostul viceprimar, Nicolae Dicu, au fost acuzaţi de procurorii anticorupţie că ar fi pretins 50.000 de euro, în perioada aprilie - iulie 2006, de la denunţătorul Constantin Popescu, patronul firmei Rovimet, pentru a-i elibera acestuia un certificat de urbanism.

Nicolae Dicu a fost prins în flagrant delict de procurorii DNA în 6 iulie 2006, când Constantin Popescu i-a dat 25.000 de euro, iar Mircia Gutău a fost arestat cinci zile mai târziu. Cei doi au fost eliberaţi, în 10 noiembrie 2006, de către magistraţii Curţii de Apel din Alba Iulia.

Mircia Gutău mai este judecat într-un alt dosar, în care este acuzat că ar fi păgubit statul cu 500.000 de lei prin fraude la achiziţii publice pentru locuri de joacă pentru copii. Procesul se judecă la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

O altă condamnare obţinută de DNA, deocamdată doar la instanţa de fond, este cea a fostului director al Direcţiei Finanţelor Publice (DFP) Bihor, Ioan Lascău, care în 29 ianuarie 2010, a primit şapte ani de închisoare pentru fapte de corupţie, sentinţă dată de Tribunalul Bucureşti. Totodată, instanţa a decis ca aceasta să plătească 10.000 de lei cheltuieli de judecată statului român.

Decizia în cazul acestuia nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.

În 22 decembrie 2006, procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe Ioan Lascău, separând din dosar faptele lui Marius Vizer. Potrivit DNA, în cursul lunii decembrie 2003, în calitate de director general adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor, Lascău a pretins suma de 18,5 miliarde de lei vechi, de la directorul unei societăţi comerciale din Oradea, pentru a interveni pe lângă funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea decontării preferenţiale a unor plăţi restante în valoare de aproximativ 18,5 miliarde de lei vechi, pentru lucrări efectuate de societatea orădeană în beneficiul Administraţiei Naţionale Apele Române SA, informa Direcţia Naţională Anticorupţie.

De asemenea, procurorii au dispus disjungerea dosarului în vederea cercetării separate, de către autorităţile judiciare competente din Republica Austria, a învinuitului Ladislau Marius Vizer (cetăţean austriac de origine română, om de afaceri cu interese financiare în România), pentru complicitate la comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.

La finalul anului 2009, DNA obţine o altă condamnare într-unul din dosarele sale, instanţa supremă aplicându-i secretarului PSD Satu Mare, Vasile Fernea, o pedeapsă de trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendarea executării, pentru fapte de corupţie.

Anterior, Tribunalul Vâlcea l-a condamnat, în 2 iulie 2008, pe Vasile Fernea, la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru că ar fi primit bani pentru campania electorală din 2004 de la omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, pentru ca în schimb acesta să nu fie sancţionat de Garda Financiară. Instanţa Tribunalului Vâlcea l-a condamnat pe Fernea pentru trafic de influenţă şi l-a obligat pe acesta, împreună cu Partidul Social Democrat (PSD), să-i restituie suma de 13.000 de lei omului de afaceri Gheorghe Ciorbă (implicat şi în dosarul în care sunt judecaţi, pentru fapte de corupţie, foştii miniştri ai Agriculturii Ioan Avram Mureşan şi Decebal Traian Remeş).

Totodată, Fernea a fost obligat şi la plata către stat a sumei de 3.500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Decizia a fost atacată de Fernea şi de PSD la Curtea de Apel Piteşti, care în 5 mai 2009 a admis recursurile celor două părţi. Ca urmare a acestei decizii, Curtea din Piteşti a desfiinţat în totalitate sentinţa Tribunalului Vâlcea şi a înlăturat condamnarea lui Vasile Fernea cu toate consecinţele.

Astfel, instanţa l-a achitat, în apel, pe Fernea, pentru că "faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii". În recurs însă, decizia în cazul politicianului a fost iar răsturantă, astfel că a primit pedeapsa cu suspendarea executării sentinţei cu închisoarea.

În martie 2007, procurorii anticorupţie l-au deferit justiţiei pe Vasile Fernea, pentru că, profitând de influenţa sa, a intervenit pe lângă funcţionari din Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Garda Financiară Satu Mare în favoarea unui om de afaceri verificat de cele două instituţii. Pentru acest serviciu, el ar fi primit 130 de milioane de lei vechi şi 1.000 de dolari. Potrivit sursei citate, din aceşti bani, Fernea şi-a însuşit suma de 1.000 de dolari, iar cei 130 de milioane de lei vechi i-a depus la casieria filialei PSD Satu Mare pentru susţinerea campaniei electorale.

În perioada 1992-1997, Vasile Fernea a fost şeful Poliţiei Judeţene Satu Mare, iar între anii 2000 - 2004 a condus Corpul de Control al Prefecturii Satu Mare. Din anul 2000, este secretar general al organizaţiei judeţene a PSD şi deţine şi funcţia de consilier al senatorului PSD de Satu Mare Sever Şter.

Un alt dosar în care s-a dat o hotărâre cu rezonanţă este cel al fostului şef al Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), Emilian Cutean.

Judecătoria Sectorului 1 l-a condamnat, în 15 iunie 2009, pe fostul deputat PSD, Emilian Cutean la cinci ani de detenţie pentru că a prejudiciat Guvernul cu peste 200.000 de lei în perioada când condus prima dată Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR). După decizia instanţei, Cutean a fost demis din funcţia de şef al SSPR.

Direcţia Naţională Anticorupţie consemnează în rechizitoriu faptul că, după ce a fost eliberat, prima dată, din funcţia de secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, în 20 decembrie 2004, Cutean a dispus plata a 2,995 miliarde de lei vechi (85.500 de euro) în contul Asociaţiei "Club 22", al cărei preşedinte era în decembrie 2004.

Printr-o hotărâre de Guvern, Cutean a beneficiat de bani, însă ei trebuiau împărţiţi între toate asociaţiile de revoluţionari, care însă nu au ştiut şi nu au făcut solicitări pentru remiteri de sume.

Prin Hotărârea 2.213 din 9 decembrie 2004 privind suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, s-a aprobat suplimentarea bugetului SSPR la capitolul "Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii", "Cheltuieli materiale şi servicii", cu suma de 2.000.000.000 de lei vechi.

Decizia în dosarul lui Cutean nu este definitivă, ea fiind contestată la Tribunalul Capitalei.

(Material realizat de Catalin Lupasteanu, catalin.lupasteanu@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici