Politicieni, primari, oameni de afaceri, arbitri au păşit pragul DNA în 2009

În anul 2009, Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au păşit pragul politicieni, senatori, primari, arbitri şi influenţi oameni de afaceri, toţi pentru a da explicaţii cu privire la diverse fapte de corupţie sau conexe infracţiunilor de corupţie ce li s-au adus.

Senatorul Mitron Mitrea s-a prezentat, în 3 februrie, la DNA, fiind citat de anchetatori în dosarul privind obţinerea de foloase pentru o locuinţă a mamei sale, din comuna ilfoveană Voluntari. Ulterior, în 5 martie, acest dosar a fost trimis la instanţă pentru judecare.

Tonul marilor audieri de la DNA, pentru 2009, a fost dat de reţinerea la ceas de seară a doi şefi de servicii de informaţii, respectiv şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) şi a adjunctului şefului Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), ambele instituţii funcţionând sub umbrela Ministerului de Interne. Cei doi au fost audiaţi, în seara de 24 martie, în legătură cu acuzaţii de favorizare a infractorului.

Dezvăluirile au au venit în cascadă, ulterior aflându-se că în acelaşi dosar erau implicaţi şi omul de afaceri Puiu Popoviciu, rectorul facultăţii de Agronomie, Ioan Alecu, un fost judecător de la Biroul de Carte Funciară, precum şi consulul României la Milano, Tiberiu Dinu. Toate aceste persoane au dat cu subsemnatul în faţa procurorilor DNA, consulul Dinu fiind convocat special la Bucureşti de către ministrul de Externe.

În 26 martie, judecătoarea Viorica Costiniu de la Curtea de Apel Bucureşti (preşedinta de onoare a Asociaţiei Magistraţilor din România) a decis ca şeful DGIPI - Cornel Şerban, şeful Diviziei de Operaţiuni din DGA - Petre Pitcovici şi omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu să fie cercetaţi în libertate, dându-le interdicţie de a părăsi ţara. La recursul Direcţiei, instanţa supremă a decis acelaşi lucru, iar ulterior, pe parcursul anului 2009, avocaţii celor trei i-au scăpat şi de interdicţiile impuse.

Dosarul este unul cu greutate cu atât mai mult cu cât numele şefului statului apare rostit în unele convorbiri telefonice din acest dosar, folosit pentru a sugera relaţii înalte sau ca mijloc de presiune. În motivarea deciziei de respingere a arestării preventive a acuzaţilor, instanţa a reţinut căteva dintre discuţiile purtate de Pitcovici cu cel care i-a denunţat pe acuzaţii în acest caz, ofiţerul DNA Ion Motoc.

"În contextul dat, încurajarea ofiţerului Ion Motoc de a determina, prin actele sale, soluţionarea cu celeritate a dosarului privind pe inculpaţii Alecu şi Popoviciu şi dacă se poate şi favorabil - neîncepere a urmăririi penale - se realizează, potrivit probelor din dosar şi prin invocarea unor nume şi relaţii interpersonale ale acestuia din urmă, în măsură să intimideze sau să dea cel puţin sentimentul unor garanţii de susţinere în acţiunile sugerate acestuia", arăta Curtea în motivarea deciziei, citând dintr-un proces-verbal din 18 decembrie 2008.

În documentul citat, Pitcovici îi spunea lui Motoc câteva cuvinte presupuse a fi fost adresate de Traian Băsescu lui Puiu Popoviciu: "Bă, îţi dau cuvântul meu că nu m-am văzut cu Ţuluş (şeful secţiei a 2-a din DNA) faţă în faţă. Am vorbit doar la telefon".

În acelaşi proces-verbal, Pitcovici îi spunea lui Motoc că Popoviciu "a vorbit cu Băsescu" şi că "Puiu Popoviciu este asociat într-o firmă cu fratele lui Băsescu", afirmaţii preluate în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

Faţă de aceaste înregistrări, judecătorul Viorica Costiniu - cea care a judecat cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Popoviciu, Pitcovici şi Şerban - a arătat că "veridicitatea afirmaţiilor este greu de asumat" din economia dosarului. Recent surse judiciare au explicat că ancheta decurge greoi, pentru că au fost foarte mulţi martori de audiat şi pentru că sunt multe acte procedurale de întocmit.

O lună mai târziu, în 13 aprilie, DNA - Serviciul Teritorial Piteşti, a declanşat un nou cutremur în lumea fotbalului, după dosarul transferurilor de jucători, odată cu reţinerea finanţatorului FC Argeş, Cornel Penescu, şi a preşedintelui Comisiei Centrale a Arbitrilor, Gheorghe Constantin.

În dosarul lui Cornel Penescu, principalele probe erau interceptări ale convorbirilor telefonice dispuse prin mandat judecătoresc faţă de mai mulţi arbitri, printre care şi cei vizaţi direct de DNA. Potrivit anchetatorilor, din aceste convorbiri telefonice reieşea faptul că s-au oferit şi s-au acceptat tacit bani pentru favorizarea echipei FC Argeş în cadrul unor meciuri cu alte echipe.

În legătură cu acest dosar, directorul de relaţii internaţionale al FRF, Florin Prunea, a fost pus oficial sub acuzare pentru trafic de influenţă şi luare de mită în legătură cu anularea unei amenzi de 300.000 de lei, primită de patronul FC Argeş, Cornel Penescu, de la Comisia de Disciplină a FRF. Şi acesta a vizitat DNA, unde a fost audiat aproximativ nouă ore.

Din lotul celor care au dat cu subsemnatul pe la DNA Piteşti în dosarul lui Penescu au mai făcut parte arbitrii Marcel Savaniu, Aurel Bogaciu, Tiberiu Lajos şi Sorin Corpodean. Informaţia care a reprezentat pentru anchetatori deliciul acestui dosar a fost aceea că la una dintre percheziţiile făcute în acest dosar, anchetatorii au găsit un stick de memorie aparţinând lui Cornel Penescu, pe care erau consemnate "şpăgi", o evidenţă detaliată a banilor pe care finanţatorul FC Argeş i-ar fi oferit în numeroase rânduri arbitrilor şi oficialilor din sport.

Un alt dosar cu greutate început de DNA în 2009 este cel al senatorului PSD Cătălin Voicu, acuzat de procurorii anticorupţie de traficarea influenţei conferite de calitatea de parlamentar.

În 11 decembrie 2009, senatorul a fost preluat din trafic de ofiţeri de poliţie judiciară şi condus la sediul Direcţiei, unde era aşteptat de procurorii anticorupţie pentru a da declaraţii într-un dosar în care a aflat că are calitate de învinuit.

Ulterior, în aceeaşi cauză s-au prezentat la DNA oameni grei din lumea afacerilor şi din justiţie, presupunându-se că toţi sunt implicaţi în faptele de care a fost acuzat senatorul. Astfel, la numai câteva zile de la învinuirea oficială a politicianului, la DNA s-a prezentat omul de afaceri Marius Locic, pus şi el sub învinuire de procurori.

DNA l-a pus sub învinuire, în mod oficial şi pe preşedintele Secţiei Civile a instanţei supreme, judecătorul Florin Costiniu - fiind primul judecător de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie suspectat de corupţie. El este acuzat de procurori că ar fi încercat să-şi influenţeze colegii de breaslă în acord cu interesele unui om de afaceri, respectiv Costel Căşuneanu unul din "regii asfaltului" din România.

Ultima prezenţă la DNA în acest dosar pentru anul 2009, a fost cea a omului de afaceri, Costel Căşuneanu, fiind pus sub învinuire şi obligat de DNA să nu părăsească localitatea de domiciliu, municipiul Bacău, pentru 30 de zile. Ulterior, Judecătorii Secţiei penale a instanţei supreme au admis cererea omului de afaceri privind ridicarea interdicţiei de a părăsi Bacăul pe perioada cercetărilor.

Cătălin Voicu făcuse şi el o plângere similară împotriva interdicţiei impuse de DNA în cazul său, pe care şi-a retras-o, însă, nemulţumit că la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) nu se află volumele de urmărire penală în original, ci copiile acestora.

În acest dosar, senatorul Voicu este acuzat de procurori că ar fi intervenit la judecătorul Costiniu, la cererea oamenilor de afaceri, pentru ca judecătorul să intervină la rândul său la colegi magistraţi de la alte secţii cu solicitarea de a soluţiona favorabil dosarele cerute. Surse judiciare au afirmat că, deşi au existat solicitări, dosarele nu s-au soluţionat favorabil pentru oamenii de afaceri.

Anchetele DNA relevă încrengături între politicieni, oameni de afaceri şi magistraţi, deferirea acestora în justiţie şi obţinerea unor condamnări putând consolida credibilitatea procurorilor anticorupţie, lezată în urma unor anchete cu ţintă politică derulate între 2005-2007.

(Material realizat de Catalin Lupasteanu, catalin.lupasteanu@mediafax.ro)