Ediţie specială "Marius Tucă Show". Invitaţi au fost Alexandru Rafila şi Dan Chişu/ Viaţa bate filmul în pandemie

Alexandru Rafila şi Dan Chişu sut invitaţi marţi, 7 iulie, de la ora 20:00, la o ediţie specială "Marius Tucă Show".

1403 afișări

Reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, vorbeşte despre situaţi actuală din ţara noastră şi vacanţele în Europa, despre cât mai stau închise restaurantele în România.

Regizorul Dan Chişu vorbeşte despre cele "9 poveşti de dragoste şi ură în izolare", filmul făcut într-o săptămână, în perioada pandemiei, fără buget, cu 17 actori foarte buni. Carantina a pus pe pauză şi industria cinematografică, lansarea filmului "5 minute", scris şi regizat de Dan Chişu a fost amânată în România, dar a avut premiera în mai multe ţări.

A. Rafila: Situaţia de acum cu 300-400 de bolnavi noi zilnic nu e alarmantă, dar dacă va continua, va deveni alarmantă.

A. Rafila: Nu cred că e treaba Curţii Constituţionale să ne spună să ne punem masca şi să ne spălăm pe mâini sau să stăm izolaţi daca suntem bolnavi. E responsabilitatea individuală şi civică.

A. Rafila: România are 25 de cazuri la 100.000 de locuitori, şi majoritatea ţărilor care au avut probleme au sub 10.

Tuca: Esti suparat, te enerveaza pandemia?

Chisu: M-a enervat la inceput, mai ales socul profesional. Aveam lansare de film pe 26 martie, 5 Minute, film pe care l-am terminat anul trecut. Am avut premiera la Varsovia, unde a fost foarte bine primit, fix cand se vota acolo o lege referitoare la educatia sexuala in scoli, si includea problema LGBT. Spectatorii nu voiau sa plece, puneau intrebari si au pus intrebari in hol.

T: Nu as vrea sa povestim filmul.

C: Am facut sedinta de brainstorming in care s-a hotarat sa amanam lansarea pentru februarie martie, cand publicul va fi pregatit. Nou ne era frica de niste filme americane sa nu ne omoare, dar ne-a omorat COVIDul.

T: Putea fi hotararea ta.

C: Nu, nu se putea, aveam producator, eu eram coproducator.  Filmele mele sunt in general produse integral de mine, unde decid eu ce si cum.

T: E bine sa decizi tu?

C: E bine sa ai coproducator, ca la masina e bine sa ai acceleratie si frana. Nu poti sa le faci pe toate. Deja sunt nemultumit ca sunt producatorul, regizorul si scenaristul filmelor mele.

T: Cu centrezi, tu dai cu capul.

C: Valoarea productiei e importanta, si tu ca producator trebuie sa ai banii sa faci fillmul. Costurile au fsot foarte mari, zeci de mii de euro bagate in promovare. Veneam dupa un moment in care publicul de film romanesc mergea la film. Ne gandeam ca o sa vina public mult la film, si s-a daramat totul.

T: Da, mare ghinion sa iti amane covidul aceasta lansare. Mi s-a parut interesanta pozitia ta la Varsovia, cand ai fost intrebat despre partea de care esti, si tu ai zis luati filmul, vedeti-l. De la ce fapt pleaca filmul 5 Minute?

C: Acum sase sapte ani la Muzeul Taranului Roman, in timpul unei proiectii de film, despre doua femei lesbiene care cresc trei copii. In timpul proiectiei niste indivizi de extrema dreapta au venit, au interrupt, au cantat cantece patriotice.

C: A fost un eveniment multimetiatizat. Am facut un film despre relativitatea adevarului. Televeziunea devine un argument puternic. Ce este fals ce este adevarat. Acolo descoperim o poveste reala. Eu fac un film artistic. Atunci cand super stresat eram, mi-a venit ideea sa fac un material de internet .Am vorbit cu unul din actori si mi-am dat seama, ca ar trebui sa facem un film . Sa vorbim cat de greu este sa faci un film

T: Tu ai fost unul dintre cei care a jucat cel mai bine.In primul rand te-ai tuns.

C: Ca sa duci o echipa esfe foarte complicat. Nu am vrut sa fac filmul cu o camera performanta. Actorii s-au daruit, au facut ce au putut. Se vor face multe filme cu acest subiect .In Spania s-a facut deja filmul " In casa" Filmul este despre oameni. Andrei Hutuleac a venit cu o propunere la mine, iar eu am acceptat. Am pus banii impreuna,am facut filmul.Costurile s-au marit.Am depasit bugetul si am ajuns in situatia de covid cand avem multe efecte speciale.Filmul este iesit din parametrii. Ori place foarte tare, ori nu. M-a impresionat felul cum el se raporteaza. Este un actor minunat. L-am intrebat "tu ce vrei sa fii"? Are inclinatii actre regizor.Ma bucur ca am castigat un prieten. Speram doar ca pana in 15 iulie, sa fim gata, ca sa putem sa trimitem filmul in Coreea de Sud. Filmul este de fapt de felul cum se poate ambala o poveste. Am vazut o interventie care spune ca apetenta este mai mare pentru hate, decat pentru like.Stirile false au mai multa importanta,decat cele adevarate.

T: Ce a insemnat pentru tine aceasta pandemie ?

C: A fost foarte greu. Calatoriile au fost intrerupte.

T: De ce ai renuntat la restaurant?

C: Am plecat cu barca. Fiind un restaurant de concept, veneam in septembrie si vedeam ca ce am facut eu, nu este atat de interesant.

T: De ce nu incerci sa faci o carte, cu toate retetele pe care le-ai descoperit?

C: Nu am timp.

T : Iti palce fictiunea combinata cu realitatea. Cum a fost cu sotia in casa ?

C: Foarte bine.

21:25 C: Ma intriga filmele despre viata de zi cu zi. Exista o tenta comica, are o zi de productie in care se intampla o mie de lucruri, si e factor determinant pentru tot ce ni se intampla.

T: Si noi, pe pandemie, aveam aici o mie de probleme legate de viata de zi cu zi.

C: Era o fata care facea standup care zicea ca numai actorii ratati fac chestia asta. Eu am fost cel care a initiat fenomenul standup in Romania, cu Cafe Deco. Este o forma de autoironie pe care mi-o asum, o nota de respect.

T: Care a fost cel mai greu lucru pe care a trebuit sa il faci pentru acest film?

C: Sa decid care e dubla buna. Poti sa te concentrezi la ce face actorul in momentul actului artistic, poti sa opresti si sa corectezi, sa duci spre ce vrei tu sa fie. De aia se trag 20, 30 de duble. Daca esti actor, trebuie sa te gandesti cum ai fi tu in aceasta pozitie. Ei si-au construit singuri personajele. Mi-am dat seama cand am inceput sa ma filmez pe mine cat e de greu sa te evaluezi. Ei au devenit proprii lor regizori in aceasta joaca.

T: Cum ti-a venit ideea pentru acest film.

C: De la discutia cu Parvu la contradictoriu, ca nu se poate face. Filmul este despre un tip care incearca sa faca un film.

T: Despre mancare acum, Dan Chisu e un gurmand.

C: Eu as vrea sa fiu gurme.

T: Unde ne regasim?

C: Eu ma regasesc in zona simpla a Italiei, chiar daca am stat multa vreme in Paris. Imi place mancarea indiana foarte mult. Am stat prin 83 aproape un an jumate in India.

T: Cred ca ai mancat de toate, ca doar gusturile se educa.

C: Da, dar partea afectiva legata de mancare se formeaza in copilarie. Copilului ii place ce i-a dat mama. Copilul recunoaste un numar limitat de gusturi.

T: Depinde si daca omul calatoreste.

C: Daca omul merge la restaurant face descoperiri noi.

T: Eu am locuit la tara in copilarie, eram obisuint cu fasole, ghiveci, legume din gradina, porc la Craciun. Aropo de educatie si respingere din start a lucrurilor, daca acum 15 ani imi spunea cineva ca o sa mamanc peste crud l-as fi crezut nebun. Dar, evident, trebuie sa mananci ce iti place.

C: Exact. papilele, la un moment dat, iti comunica. Intram intr-o zona sofisticata. In Ardeal, inainte de masa, se bea o tuica.Acea tarie trezeste putin papilele gustative.

T: Eu am mirosuri din copilarie pe care le asociez si cu magazine in care am intrat.

T: Tu ai timp de micul dejun?

C: In general nu.

T: Apropo, de ce mancarea indiana?

C: Acolo am avut cele mai mari revelatii. Globalizarea duce la fusion. Cel mai bun restaurant la care merg eu in Barcelona este peruan.

T: Eu am ajuns la Lima. Pe acolo mancarea de baza era fasolea.

C: Cele mai multe restaurante neperuane in Lima sunt chinezesti.

T: Ce vineuri italienesti iti plac?

C: Imi place Primitivo ca vin de lunga durata. Am descoperit un vin facut in Moldova care seamana cu Amarone. Un vin exceptional.

Emisiune Alexandru Rafila

Tuca: Ati ajuns iar la putere. Au crescut iar cazurile. V-am chemat sa iau de la dumneavoastra lumina, sa nu iau de la Nelu Tataru. Inainte de a discuta ce se intampla in Romania va intreba daca plecati in vacanta.

Rafila: O sa plec si in vacanta, daca ne-o primi altii. Avem sanse mari sa ajungem iar, suntem in top 3.

T: De ce suntem in top 3?

R: E topul de la Comisia Europeana. Mergem cu Bulgaria pe trend ascendent. Problema e ca lumea e cam relaxata in partea asta a Europei.

T: Pai si in Anglia, si in Franta.

R: Nu stiu daca au legislatie in zona asta, ca noi respectam numai daca avem legislatie.

T: In Franta nu i-a internat nimeni cu forta.

R: Sunt persoane simptomatice care parasesc spitalul.

T: Cineva s-a dus acasa, s-a izolat. In spital era cald, nu erau conditii. Sistemul medical nu a vrut sa ii testeze sotia.

R: Sunt situatii si situatii. Eu nu sunt adeptul situatiilor birocratice si lipsite de elasticitate.

T: Daca tu si copilul sunteti pozitivi, nu e normal sa testezi copiii? Principiile sunt clare. Vedem ca rata de raspandire e mai mare in Romania. Daca noi comparam cu sfarsitul lui aprilie sunt teste de patru ori mai multe. Atunci toata lumea era inchisa casa, acum nu mai e. In afara de teare si restaurante. Voiam sa stim parerea dumneavoastra. Era vorba ca se deschid pe 9, care credeti ca sunt conditiile?

R: Nu sunt diferite fata de modul de organizare a teraselor. Utilizarea manusilor nu va mai fi obligatorie.

T: Manusile de fac sa crezi ca nu te infectezi, dar nu le speli niciodata, si ifnectezi mese.

R: Exact. Nu va fi altfel decat in situatia din exterior, dar riscul e mai mare intr-un spatiu inchis.

T: La masa pot sa stea si 6, desi in general stau 4. Referitor la aerul conditionat dinauntru, in ce masura poate duce la raspandirea virusului daca cineva din incapere are virusul.

R: Nu e imposibil dar e foarte improbabil. Nu e cazul sa renuntam la aceasta procedura. Trebuie sa acceptam anumite riscuri pentru ca masura care sa excluda total riscurile nu exista. 

T: Cred ca traim o perioada aproape de normalitate. Se fac de trei ori mai multe teste?

R: Cresterea a fost progresiva.

T: Dar in comparatie cu sfarsit de aprilie se fac de trei ori mai multe teste. Toata lumea era izolata. Acum toata lumea e iesita din casa, la munca, pe terase, si e si sezon estivval. Nu mi se pare ca aceasta crestere e atat de alarmanta.

R: E valabil daca cresterea se opreste aici. Daca continua, va fi alarma.

T: Ce spuneti de situatia din Israel? Ei abia acum au cifre duble fata de perioada crizei si sunt aproape de carantina. e s-a intamplat acolo?

R: Nu stiu, acolo e o situatie speciala. Cred ca circulatia din si in acele teritorii favorizeaza transmiterea infectiei. In momentul de fata cred ca au aproape dublu fata de noi la o populatie de 8 milioane si jumatate.

T: In Anglia in puburi era sfarsitul lumii.

R: Nici pe stadioane nu par prea responsabili. Cred ca sunt tot cei care frecventeaza puburile.

T: Se pare ca problema a aparut dupa deschiderea scolilor. Copiii transmit mai greu.

R: Da, dar Israelul are anumite particularitati. Exista si o componenta religioasa, foarte importanta. Ei au un sistem medical eficient si cred ca vor reusi curand sa rezolve problema.

T: Spania se inchide treptat. Cred ca sunteti singurul om care a vorbit cand s-a iesit din carantina despre focare de infectie.

R: Focarele vor fi problema, exista deja. Acolo trebuie intervenit foarte rapid, si fiecare focar poate fi adus sub control in maxim doua saptamani daca nu se extinde rpea mult in comunitatea din care face parte.

T: A crescut numarul de infectari, dar nu si mortalitatea.

R: A crescut, ca ajuns iar la 30 de decese pe zi, plus ca exista decalajul perioadei de incubatie. Conteaza foarte mult si distributia teritoriala. Plus ca paturile de terapie intensiva nu se folosesc exlusiv pentru cazurile de COVID.

T: Mortalitatea este cel mai important indice al evolutiei pandemiei.

R: Depinde cine se infecteaza. Daca consideram ca boala e usoara, cred ca facem o grava eroare, ca devenim neglijenti si vom imbo9lnavi fix persoanele aflate in grupele de risc. Am avut 160 de cazuri in terapie intensiva si am ajuns la 230. Avem mortalitate in crestere si crestere de numar de cazuri.

T: Trebuie sa le spunem oamenilor inv arsta sa se protejeze, si tinerii sa ii protejeze. Cei cu obezitate, cu boli cronice.

R: Ati vazut acel vidoclip care se opune purtarii mastii?

T: Nu.

R: El face propaganda sa nu purtam masca.

T: Sunt cei care spun ca nu exista virusul, e cazul sa ii luam pe aia in calcul? Transmiterea coronavirusului aerian, OMS spune ca ar trebui sa fie deschisa posibilitatii transmiterea aeriana a virusului. OMS a recunoscut ca exista dovezi in acest sens.

R: a fost o intalnire a directorului general cu cei regionali. Problema nu e ca e transmite prin particulele care pot sa pluteasca, ci impactul acestei transmiterea asupra infectiei: marginala (2%) sau semnificativa (40%, de exemplu).

T: In vacanta mai plecati?

R: Daca ne dau voie.

T: In Grecia au mai aparut cazuri?

R: Da, desi nu foarte multe. Multe zboruri din Suedia spre Grecia au fost oprite. O situatie similara a implicat si Serbia.

T: Gradul de ocupare in Grecia nu depaseste 10%, dar e de asteptat sa ajunga la 25%. Cele mai optimiste scenarii sunt ca turismul sa ajunga la 30% din ce a fost anii trecuti.

R: Turcia e intr-o situatie proasta, si din acest punct de vedere e in colaps. Lumea merge in Europa, Italia, Franta.

T: De ce credeti ca daca mergem in Anglia trebuie sa stam 2 saptamani izolati la domiciliu?

R: In momentul de fata lucrurile merg in multe tari pe baza de reciprocitate. Japonia nu primeste persoane din japonia asa ca nici Germania nu rpimeste cetateni japonezi, desi in Japonia sunt relativ putine cazuri. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici