MEDIAFAX 35. 1999 – Papa Ioan Paul al II-lea vine în România. Are loc ultima mare Mineriadă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

În 1999, România traversa un an al contrastelor. Pe de o parte, țara încerca să își consolideze orientarea europeană și relațiile cu Occidentul. Pe de altă parte, problemele economice și sociale ale tranziției continuau să provoace tensiuni, iar Valea Jiului devenea din nou centrul unei confruntări între mineri și autorități.

În același an, apropierea dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Catolică era marcată de vizita Papei Ioan Paul al II-lea, în timp ce eclipsa totală de Soare din 11 august aducea în România astronomi, cercetători, jurnaliști și turiști din mai multe țări.

MEDIAFAX 35. 1997 – Bill Clinton vine la București și este lansat Parteneriatul Strategic România-SUA

MEDIAFAX 35. 1996 – Puterea politică se schimbă prin vot. Prima alternanță democratică la putere după 1989

Pentru MEDIAFAX, toate aceste momente au însemnat nu doar relatări despre evenimente majore, ci și confirmarea rolului agenției ca furnizor de informație pentru presa românească. Ziarele vremii au preluat știri, comunicate, declarații și materiale documentare furnizate de MEDIAFAX, uneori menționând explicit agenția ca sursă.

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România – 7-9 mai 1999

În mai 1999, România a găzduit un eveniment cu o puternică încărcătură religioasă și simbolică: Papa Ioan Paul al II-lea a venit într-o vizită de trei zile la București, între 7 și 9 mai, la invitația președintelui Emil Constantinescu și cu acordul Patriarhului Teoctist și al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Importanța vizitei depășea însă granițele României. Era prima vizită a unui papă într-o țară cu populație majoritar ortodoxă, un moment simbolic al dialogului dintre Est și Vest.

Papa a fost primit la București de președintele Emil Constantinescu și de autoritățile române. În timpul vizitei s-a întâlnit cu reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române și cu Patriarhul Teoctist. Unul dintre momentele importante a fost întâlnirea de la Patriarhie, unde cei doi lideri religioși au transmis un mesaj de apropiere între cele două Biserici.

Vizita suveranului pontif Papa Paul al II-lea, in Romania, 1999. Fotograf: Toni Cioarek/Mediafax Foto

Pentru MEDIAFAX, evenimentul a început să fie relatat încă din momentul anunțării oficiale a vizitei. Comunicatul privind programul vizitei a fost transmis agenției și preluat de presa vremii.

„Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România se va desfășura între 7 și 9 mai 1999, exclusiv în București și va cuprinde întâlniri cu președintele Emil Constantinescu, premierul Radu Vasile, Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române și clerul catolic, se arată într-un comunicat remis, ieri, agenției MEDIAFAX, semnat de reprezentanții Președinției, Guvernului și Patriarhiei Române și de cei ai Bisericii Catolice din România”, scria ziarul Adevărul în numărul din 16 martie 1999.

În ziua sosirii Papei în România, pe 7 mai, publicația Cronica Română prelua, la rândul său, mesajul Suveranului Pontif pentru poporul român, remis agenției MEDIAFAX înaintea vizitei.

Pe de altă parte, ziarul Cuvântul Libertății a realizat, în data de 10 mai 1999, o sinteză a vizitei Papei Ioan Paul al II-lea în România, folosind informațiile furnizate de MEDIAFAX.

După încheierea vizitei, presa română a continuat să relateze despre ecoul acesteia. Pe 10 mai 1999, Cuvântul Libertății publica o sinteză a vizitei, folosind informațiile furnizate de MEDIAFAX. Câteva zile mai târziu, Evenimentul Zilei relata despre declarațiile Papei făcute în Piața San Pietro, la Roma, după revenirea din România, citând MEDIAFAX.

Suveranul Pontif descria vizita drept una cu „o dimensiune istorică”, vorbind despre „bogăția de a respira în calitate de creștin cu ambii ≪plămâni≫ ai credinței”, după cum nota Evenimentul Zilei în ediția din 14 mai 1999.

Pentru România anului 1999, vizita a reprezentat și un semnal că țara încerca să se repoziționeze într-un spațiu european în care dimensiunea religioasă și apropierea de Occident deveneau tot mai importante.

Vizita suveranuli pontif, papa Paul al II-lea, in Romania, 1999. Fotograf: Toni Salabasev/Mediafax Foto

Ultima mare Mineriadă

Tot în 1999, România s-a confruntat cu ultima mare mineriadă din perioada de tranziție postcomunistă.

Conflictul a pornit în luna ianuarie în Valea Jiului, pe fondul problemelor din industria minieră. Guvernul condus de Radu Vasile încerca să reducă pierderile și subvențiile acordate minelor, iar minerii se temeau de închiderea unor exploatări și de pierderea locurilor de muncă.

MEDIAFAX a relatat în timp real evoluția protestelor și deplasarea minerilor către București.

În primele zile ale anului, minerii conduși de Miron Cozma au declanșat greva generală și au început să se deplaseze spre Capitală. Renașterea Bănățeană utiliza informațiile furnizate de MEDIAFAX în ediția din 5 ianuarie 1999 pentru a relata despre declanșarea grevei.

Tensiunile escaladau. Pe 15 ianuarie, corespondenții MEDIAFAX anunțau că minerii care plecaseră spre București s-au întors la Petroșani după ce au fost opriți de forțele de ordine.

„Minerii care plecaseră joi, la prânz, spre București, deplasându-se cu opt autobuze, până la primul baraj realizat de forțele de ordine, s-au întors la Petroșani, informează corespondentul MEDIAFAX”, au relatat ziarele Adevărul și Gazeta de Nord-Vest pe 15 ianuarie 1999.

Pentru ca situația să se detensioneze, premierul Radu Vasile a ales negocierea directă cu Miron Cozma, la Mănăstirea Cozia. În urma discuțiilor dintre cei doi s-a ajuns la ceea ce avea să fie numit „Pacea de la Cozia”, iar minerii s-au întors în Valea Jiului.

Fotograf: Catalin Burlacu / MEDIAFAX FOTO

În acele zile, MEDIAFAX a publicat și date despre reacția bucureștenilor la posibilitatea ca minerii să ajungă în Capitală. Un sondaj CURS comandat de MEDIAFAX era preluat de România Liberă în ediția din 18 ianuarie 1999.

„Potrivit unui sondaj CURS, comandat de Mediafax, majoritatea bucureștenilor se pronunță împotriva venirii minerilor greviști din Valea Jiului la București. La întrebarea dacă venirea minerilor la București este un lucru rău, 87% din cei intervievați au considerat că este un lucru rău”, scria România Liberă la acel moment, citând sondajul comandat de MEDIAFAX.

Conflictul nu s-a încheiat însă definitiv. În februarie, minerii au pornit din noi spre București, însă au reușit să fie opriți de către forțele de ordine.

În februarie, MEDIAFAX realiza și un material amplu despre ascensiunea liderului minerilor, Miron Cozma, după ce a fost condamnat, iar materialul a fost preluat de Cronica Română în ediția din 18 februarie 1999.

Mineriada din 1999 este importantă deoarece a reprezentat ultima încercare majoră a minerilor din Valea Jiului de a interveni direct în viața politică prin forța mobilizării de stradă.

România primește undă verde pentru negocierile de aderare la UE – decembrie 1999

La sfârșitul anului 1999, pregătirea pentru începerea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană devenea una dintre temele centrale ale politicii externe și interne.

Pe 25 noiembrie 1999, ziarul Cotidianul anunța, citând MEDIAFAX, că în cadrul ședinței CSAT va fi dezbătut stadiul de pregătire a României pentru demararea negocierilor de aderare la UE.

„Consiliul Suprem de Apărare a Țării se va reuni, joi, la Palatul Cotroceni, pentru a evalua stadiul de pregătire a României pentru preluarea președinției în exercițiu a OSCE în anul 2001, se arată într-un comunicat al Președinției remis, miercuri, Agenției MEDIAFAX. Conform ordinii de zi, Consiliul va evalua și stadiul pregătirii pentru negocierile de aderare la Uniunea Europeană”, scria Cotidianul pe 25 noiembrie 1999, citând MEDIAFAX.

România depusese oficial cererea de aderare în 1995, iar în anii următori parcursul european fusese susținut prin reforme și prin apropierea legislației românești de cea europeană.

Decizia decisivă a venit în decembrie. La Consiliul European de la Helsinki, liderii statelor membre au hotărât deschiderea negocierilor de aderare cu România și cu alte state candidate.

Premierul Calin Popescu Tariceanu (S) si presedintele Romaniei, Traian Basescu (D), participa la festivitatea de arborare a drapelului Uniunii Europene, in fata sediului Guvernului, in Bucuresti, duminica, 31 decembrie 2006. O data cu trecerea in 2007, Romania va adera la Uniunea Europeana. LASZLO MIHALY / MEDIAFAX FOTO

Pe 11 decembrie 1999, Timpul relata momentul citând informațiile MEDIAFAX: „Uniunea Europeană a decis, ieri, la summitul de la Helsinki, să înceapă, în februarie 2000, negocieri de aderare cu șase noi state candidate, printre care și România”.

Decizia nu însemna că aderarea România la UE era garantată. Negocierile urmau să fie purtate pe capitole, iar progresul depindea de capacitatea României de a adopta și aplica legislația europeană și de a îndeplini criteriile necesare.

Pentru România, decembrie 1999 a reprezentat, astfel, trecerea de la obiectivul politic al integrării europene la începutul efectiv al procesului de negociere, care avea să continue în anii următori și să se încheie cu aderarea României la UE, la 1 ianuarie 2007.

Eclipsa totală de Soare din 11 august 1999

Dacă primele trei evenimente au ținut de politică, religie și relațiile externe, anul 199 a oferit României unul dintre cele mai spectaculoase momente astronomice ale secolului XX.

Pe 11 august 1999 a avut loc o eclipsă totală de Soare, iar România s-a aflat pe traseul totalității. Fenomenul a putut fi observat în mai multe zone ale țării, inclusiv în vestul și centrul României.

În timpul unei eclipse totale, Luna se interpune între Pământ și Soare și acoperă complet discul solar pentru observatorii aflați în banda de totalitate.

România se afla într-o poziție foarte favorabilă pentru observarea totalității, iar fenomenul a atras astronomi, cercetători, jurnaliști și turiști.

Inclusiv directorul NASA de la acel moment, Daniel S. Goldin, urma să vină în România în timpul eclipsei totale de soare, după cum anunța Expresul de dimineață pe 5 august 1999, citând MEDIAFAX.

„Potrivit Mediafax, directorul Agenţiei Spaţiale a Statelor Unite (NASA), Daniel S. Goldin, va efectua, în perioada 9-12 august, o vizită în România, cu ocazia eclipsei totale de soare care va avea loc în 11 august”, a scris Expresul de dimineață la acel moment.

MEDIAFAX furniza presei și informații despre condițiile meteorologice în care urma să fie observat fenomenul. Cuvântul Nou publica o declarație transmisă de Vladimir Ivanovici, director adjunct al Institutului Național de Meteorologie și Hidrologie, agenției MEDIAFAX, despre zonele în care eclipsa putea fi urmărită în condiții bune.

„Eclipsa totală de Soare din 11 august 1999 va pútea fi urmărită în condiţii bune de vizibilitate doar în partea de sud(a Olteniei, centrul Munteniei, în Bărăgan Şi în Dobrogea, în restul teritoriului României existînd posibilitatea ca aceasta să nu fie văzută din cauza unui front de nebulozitate şi ploi care va traversa ţara în diagonală, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, Vladimir Ivanovici, director adjunct al Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH)”, a scris Cuvântul Nou la momentul respectiv.

Eclipsa din 1999 a avut o importanță deosebită pentru România deoarece țara s-a aflat într-o poziție foarte favorabilă pentru observarea totalității, iar fenomenul a atras astronomi, cercetători, jurnaliști și turiști.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.