Se întoarce iarna adevărată. Iarna 2025/2026 ar putea fi cea mai rece din ultimii ani, experții avertizează asupra unei reveniri a frigului în Europa

Prognozele analogice, prognoze care compară situațiile meteorologice actuale cu ani similari din trecut, sugerează o posibilă revenire a unui tipar de iarnă clasică, cu temperaturi sub medie și perioade mai frecvente de ninsori, relatează Severe Weather Europe.

O iarnă cu potențial de revenire la cele clasice în Europa

Combinarea mai multor factori majori – La Niña, QBO negativă, posibil vortex polar slab și extinderea timpurie a zăpezii siberiene – sugerează o iarnă 2025/2026 cu un caracter mai rece decât normalul ultimilor ani.

Desigur, prognozele sezoniere nu pot indica exact durata și intensitatea episoadelor reci, dar scenariul general favorizează o revenire la ierni mai clasice, cu zăpadă și temperaturi negative în mare parte din emisfera nordică.

Europa ar putea fi martora unei ierni cu mai multe fețe – perioade blânde intercalate cu valuri de aer polar, iar pasionații de zăpadă ar putea avea motive să spere la un sezon mai activ decât cele precedente.

Școlile din Giurgiu se închid din cauza codului roșu de ploi

Anunțul Hidroelectrica pentru clienți: Preţul final facturat va fi majorat

De ce am putea avea o iarnă mai rece?

Meteorologii observă în prezent o combinație rară de factori oceanici și atmosferici care par să se alinieze pentru o iarnă cu caracter mai rece. Printre aceștia se numără revenirea unei faze La Niña în Oceanul Pacific, o fază negativă a Oscilației Cvasi-Bienale (QBO) în stratosferă, precum și posibile slăbiri ale vortexului polar, toate condiții care, istoric, au fost asociate cu ierni reci în emisfera nordică.

La Niña revine

La Niña reprezintă faza rece a fenomenului ENSO („El Niño–Southern Oscillation”) și se caracterizează prin răcirea apelor din Pacificul ecuatorial. Aceasta influențează circulația atmosferică globală, modificând traiectoria curenților de aer și a jet stream-urilor.

Conform Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA), datele actuale arată că o fază slabă de La Niña s-a format deja și este de așteptat să se mențină până în iarnă. În trecut, iernile asociate cu La Niña au fost adesea reci în Canada și Statele Unite, dar efectele se pot propaga și spre Atlanticul de Nord și Europa.

În America de Nord, acest fenomen favorizează formarea unui blocaj anticiclonic în Pacificul de Nord și a unei zone de presiune joasă în Canada, ceea ce redirecționează curenții polari către sud – aducând aer rece și instabilitate accentuată.

„Bătăile inimii” atmosferice – Oscilația Cvasi-Bienală (QBO)

Un alt factor cheie este Oscilația Cvasi-Bienală (QBO), un fenomen care alternează direcția vânturilor din stratosfera tropicală la fiecare 16–18 luni. În prezent, QBO se află într-o fază estică (negativă), cunoscută pentru legătura sa cu slăbirea vortexului polar și cu apariția unor episoade de încălzire stratosferică bruscă (SSW), evenimente ce pot aduce valuri de frig în emisfera nordică.

O fază negativă a QBO favorizează transferul de energie către regiunile polare, perturbând circulația atmosferică și făcând posibilă „evadarea” aerului arctic spre latitudinile medii. În combinație cu o fază La Niña, probabilitatea unui vortex polar instabil crește semnificativ.

Vortexul polar – un actor principal al iernii

Vortexul polar este o masă uriașă de aer rece care înconjoară Polul Nord și menține aerul arctic „prizonier” în regiunile polare. Atunci când acest vortex se slăbește, curenții de aer se ondulatează și pot împinge aerul rece spre Europa sau America de Nord.

Prognozele actuale arată că vortexul polar se formează într-o stare mai slabă decât media multianuală, un semnal care sugerează o iarnă mai activă și mai rece. În trecut, ierni precum 1983/1984 sau 2009/2010 – ambele caracterizate prin La Niña și QBO negativ – au adus episoade severe de frig pe ambele maluri ale Atlanticului.

Rolul zăpezii din Siberia

Un alt indicator important pentru iernile reci îl reprezintă extinderea stratului de zăpadă din Siberia în luna octombrie. Datele istorice arată că atunci când Asia de Nord este acoperită de un strat consistent de zăpadă la începutul sezonului rece, presiunea atmosferică de la sol crește, favorizând ulterior perturbarea vortexului polar.

Astfel, o toamnă bogată în zăpadă peste Siberia ar putea fi un semn că aerul rece va avea o cale mai ușoară spre Europa în lunile următoare.

Progonză pentru Europa: între curenți atlantici și aer polar

Pentru continentul european, iarna 2025/2026 se conturează ca una mai variabilă, dar cu un potențial crescut de episoade reci, în special în nord, centru și est.

Modelele climatice sugerează prezența unui anticiclon nordic (zona de presiune ridicată peste Scandinavia și Groenlanda), care poate devia curenții vestici tipici Atlanticului, aducând spre continent aer rece continental dinspre est sau nord-est.

Nordul și centrul Europei

Țările nordice, Marea Britanie, Irlanda, Germania și Polonia ar putea experimenta o iarnă apropiată sau ușor sub media multianuală, cu potențial ridicat de ninsori. Regiunile montane – Alpii, Carpații, Tatrii – pot beneficia de un strat de zăpadă consistent, în special în a doua parte a sezonului.

Sudul Europei

Pentru sudul continentului (Italia, Balcani, Spania, Grecia), circulația atmosferică indusă de La Niña ar putea aduce alternanțe între perioade reci și episoade mai blânde, umede, dominate de curenți din Marea Mediterană.

Cu toate acestea, perioadele de blocaj anticiclonic pot genera episoade de inversiune termică, cu nopți foarte reci și ceață persistentă în zonele joase.

Semnalul general pentru Europa

Datele analogice arată un semnal ușor de răcire în ansamblu, mai ales în regiunile nordice și centrale ale continentului. Europa rămâne, totuși, o zonă sensibilă la schimbările rapide ale vortexului polar: dacă acesta se va destabiliza în ianuarie sau februarie, continentul ar putea experimenta un episod de frig intens, similar cu cel din iarna 2010 sau 2018 („Bestia din Est”).