Prima pagină » Pastila lui Cristoiu » Ion Cristoiu: Conferința de presă de la Cotroceni mi-a confirmat bănuiala: Sub aerul de copil de mingi al lui Nicușor Dan se ascunde un politician despre se poate spune, cu simpatie chiar, că e un mare bandit

Ion Cristoiu: Conferința de presă de la Cotroceni mi-a confirmat bănuiala: Sub aerul de copil de mingi al lui Nicușor Dan se ascunde un politician despre se poate spune, cu simpatie chiar, că e un mare bandit

Așa cum am spus într-o Pastilă anterioară, am urmărit cu mare atenție, în direct, conferința de presă a lui Nicușor Dan. Prin partea a doua a fost un efort, pentru că întrebările, mai ales cele tembele, pur jurnalistice românești, curgeau. Tot felul de reprezentanți de tip frizeri, grași transpirați, burtoși și coculiști de la site-uri obscure au simțit nevoia să se așeze la coadă și să pună și ei întrebări trimise de patroni pe telefonul mobil.

Nu se pune că au scris pe telefonul mobil întrebări. Și întrebările jurnaliștilor nu m-au surprins, cu excepțiile fericite, de data asta ale întrebărilor puse de Radio România Actualități, de TVR, de Ager Press și de câteva televiziuni.

Restul au fost întrebări tembele, care mă conving încă o dată că nimic nu e mai jignitor pentru mine decât să mi se spună că-s jurnalist. Eu nu pot fi jurnalist cu una, de era una acolo, hipopotamă, transpirată, care avea, eu am o boală cu… era purtătoarea de cuvânt a ICCMER-ului.

Probabil că după scandalul… după ce am mai zis, au semnat într-o dimineață — ăla, Șandru sau Niculescu, unul din șefii de acolo, care era și șofer — și mi-a zis: „Dacă te duci în treabă și-i spui președintelui, să nu cumva să ne comaseze.”

Însă Nicușor Dan a lăsat să se înțeleagă că îi va comasa, pentru că mie nu mi se pare normal ca un institut să aibă șofer, contabil și, cum să zic, să poată cerceta comunismul și fără șofer personal al directorului Șandru. Da. De-aia se face un institut — ca să-i dăm unuia o sinecură, credeam că ne-au lins clanțele — și să-i dăm cu ocazia asta și cercetare, și șofer, și birou, și canapea.

Da. Am urmărit, deci, cu atenție pe Nicușor Dan și vă spun cu deplină responsabilitate că mi-a confirmat teza susținută în ultima vreme, și în public, și anume că Nicușor Dan este un mare bandit.

Deci, felul în care a răspuns el la aceste întrebări arată că nu e deloc prostănacul ăla pus de sistem. Mare bandit. Hai să vă dau un exemplu de banditismele lui Nicușor Dan:

  1. La foarte multe din întrebări a răspuns că studiază.
    Nu a zis: „Bă, asta-i întrebarea.” Nu. Studiază. Când îl întrebi: „Când puneți șef la SPP?” Bă, adică nu o să-l pună, nu o să-l schimbe pe Pahonțu. Dar a zis: „Studiază.”

  2. În al doilea rând, mi-am dat seama că toată această așa-zisă șovăială a lui de a vorbi, de fapt, este o șmecherie. Pentru că, dacă vorbești repede, spui și ce n-ai vrut, îți scapă.
    Nu. La un moment dat, nimeni nu mai e atent și lași impresia că tot ceea ce ai spus tu este rezultatul unei gândiri. Încă o dată: toată această căcăială este un mare truc și un truc de mare șmecherie al lui Nicușor Dan.

  3. Mi-a plăcut că Nicușor Dan le știe pe ale lui.
    Deci, marea majoritate a întrebărilor îl îndemnau să încalce Constituția. Nicușor Dan nu a marșat la niciuna dintre ele, ba chiar la unele — cum a fost cea cu suferințele partidelor — a cutezat să sfideze. De regulă, politrucii de la noi, mai ales liderii PSD, se scapă pe ei în fața presei și spun tot felul de prostii, pentru ca coșofenele să cadă în coadă uitându-se la ei.

Nicușor Dan, uite, a zis că e nevoie de subvenții date partidelor. De aceea, încă o dată, Nicușor Dan a răspuns la întrebările uluite. Dacă e să zic: 10 minute au fost de lucruri precise spuse. Sigur, și mi-am dat seama că această așa-zisă căcăială e, de fapt, o mare șmecherie de comunicare.