Alina Corbu, fosta președintă a ÎCCJ, spune că există riscul „transformării judecătorilor în duşmani ai poporului”

Alina Corbu se arată îngrijorată de pericolul transformării judecătorilor în „duşmani ai poporului”.

„În final, din perspectiva unui manager de instanţă supremă şi judecător în ultimii 15 ani la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va deveni începând de mâine un simplu cetăţean, se impune un semnal de alarmă legat de pericolul incomensurabil pentru democraţia noastră care rezidă în transformarea mediatică a judecătorilor în aceste zile în „duşmani ai poporului”. Indiferent de nivelul emoţional pe care îl poate atinge dezbaterea desfăşurată în aceste zile, rugămintea acestui preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie către cetăţenii României este de a se informa cât mai complet cu putinţă şi de a lua în considerare că, pentru fiecare dintre noi, angajaţi la stat sau la privat, aflaţi în funcţii de conducere sau pe o funcţie de execuţie, bogaţi sau săraci, judecătorul este ultima linie de apărare în momentul în care ne confruntăm cu o situaţie de abuz în care drepturile noastre sunt lezate. O justiţie independentă, eficientă şi puternică corespunde fără îndoială intereselor naţionale vitale ale României. Tocmai din acest motiv, pentru toţi factorii responsabili, dezbaterea publică cu privire la toate aceste aspecte ar trebui să facă obiectul unei abordări pragmatice, fundamentate şi raţionale”, se arată în comunicat.

Președintele Nicușor Dan a semnat, vineri, primele decrete privind pensionarea unor magistrați, între care și decretul privind pensionarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina-Alina Corbu, dar și a lui Lucian Onea, din cadrul DNA Ploiești.

La data de 1 august 2025 se încheie mandatul de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție al judecătorului Corina-Alina Corbu.

Modificări privind pensiile magistraților

Guvernul a publicat proiectul de modificare a legilor privind pensiile magistraților, care aduce schimbări majore în sistemul de pensionare din justiție.

Principalele modificări vizează creșterea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani și reducerea cuantumului pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul.

De asemenea, vechimea totală în muncă crește la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în funcțiile de magistrat.

Pentru cei care aleg pensionarea anticipată, penalitățile se dublează – de la 1% la 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea completă de 25 de ani în magistratură.

Plafonul pensiei nete scade de la 100% la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Tranziția spre noile reguli va fi treptată – magistrații aflați deja în funcție vor putea ieși la pensie începând cu septembrie 2025 de la 47 de ani și 8 luni, vârsta crescând cu 4 ani în fiecare an calendaristic până la atingerea celor 65 de ani.