Alina Mungiu-Pippidi critică dur Guvernul Bolojan: „Oana Țoiu și Ionuț Moșteanu nu au experiență profesională relevantă”

Politologul Alina Mungiu Pippidi afirmă că miniștrii Oana Țoiu și Ionuț Moșteanu, de la Externe și Apărare, „nu au niciun fel de abilitate în domeniu”: „Sunt reprezentanții unui mod de gândire din zona obscură a statului român”.

Politologul Alina Mungiu Pippidi afirmă despre Oana Țoiu și Ionuț Moșteanu: „Te întrebi a cui politică de Externe și Apărare o vor face ei?”.

De asemenea, Pippidi arată că deciziile sunt impuse, că politicienii nu sunt liberi și că liantul între partide sunt diferiți oameni ai serviciilor de informații.

Viziunea pentru Educație, așa cum este ilustrată în Programul de Guvernare al lui Bolojan

Cum îi forțează Ilie Bolojan lui Nicușor Dan mîna ca să-l pună premier

Într-un interviu pentru Q Magazine, Alina Mungiu-Pippidi a făcut radiografia noului Guvern condus de Ilie Bolojan, citează gandul.ro.

„În România nu e suficient să tai la cheltuieli”

„Guvernul Bolojan arată ca un fel de Cioloș 2. În el sunt oameni de care nu a auzit nimeni și ale căror cariere nu i-ar îndreptăți să facă parte din niciun guvern, dacă nu s-ar bucura de încrederea foarte mare a cuiva. Oameni de care am auzit cu toții și care au fost stâlpii diverselor guvernări anterioare, în locul lui Vasile Dâncu de altădată sunt acum Marian Neacșu, ori Cătălin Predoiu.

În ceea ce privește programul de guvernare, nu mi-e clar. Lucrurile anunțate trebuie rafinate. În România nu este suficient să tai cheltuieli.

Cheltuim cu o treime mai mult față de cât încasăm. E excelent că o să tăiem cheltuielile, dar când te uiți unde suntem în clasamentul european, văd că noi nu cheltuim așa de mult. Orice am face, va trebui să creștem și niște taxe.

Trebuie decis între stânga și dreapta ce fel de taxe se cresc? Cele mici, tehnice care au adus supliment la buget în ultimii ani? Nu știu dacă lucrurile pot fi făcute de un guvern de tehnicieni fără să existe o mare decizie între stânga și dreapta, iar decizia asta nu s-a luat.

Practic, s-a luat decizia să nu se schimbe nimic. Diferența foarte mare este între personalitatea celor doi prim-miniștri.

Alinei Mungiu-Pippidi despre Bolojan: „Om extrem de capabil, de onest, muncitor şi priceput în a-şi alege subordonaţii”

Bolojan e un om foarte puternic, Cioloș era un om bun. Ambii – doi oameni necorupți, doi oameni cu calități, dar, finalmente, Cioloș nu și-a condus propriul lui guvern.

Rămâne de văzut în ce măsură Ilie Bolojan cu reputația de dur administrator e capabil să conducă acest guvern”, a declarat Alina Mungiu Pippidi.

Politologul afirmă că punctul forte al lui Ilie Bolojan s-a manifestat din poziția pe care el singur și-a ales-o, să lucreze pe o zonă pe care o putea controla singur: întâi Primăria şi, apoi, Consiliul Judeţean.

„În această zonă, el avea suveranitate. Nu se putea amesteca nimeni, iar el este un om extrem de capabil, de onest, muncitor şi priceput în a-şi alege subordonaţii şi, ca atare, a perfomat”, spune Alina Mungiu Pippidi.

„În acest moment el nu a mai ales singur, nici să fie preşedinte interimar, nici să fie premier, mai ales în această situaţie dezagreabilă, cu un guvern de coaliţie.

„Nu e ca la Consiliul Județean”

Fiecare are stăpânul lui la partid, ca să nu mai vorbim că elementul de unitate din ultimii ani sunt oameni din serviciile secrete care fac legătura între partidele acestea.

Toţi oamenii aceștia se adună undeva şi asta are, uneori, o influenţă pozitivă, că poate partidele ar fi şi mai divergente dacă ar fi lăsate de capul lor.

Per total însă are influenţă negativă, pentru că opreşte un proces politic normal şi transferă decizia în zone asupra cărora publicul nu are control şi nu sunt zone transparente.

Să fii prim-ministru peste alambicul ăsta nu este acelaşi control ca şi cum ai avea Consiliul Judeţean sau primăria. Bolojan va fi din start mult limitat. Cred că era cel mai bun om care putea fi pus premier.

Despre Țoiu și Moșteanu: „Sunt oameni pe care nu îi cunosc”

Prim-ministru cu guvernul acesta e ca şi cum îl alegi pe cel mai extraordinar alergător al tău şi îi pui nişte botine de fier cu ţinte şi îi spui „gata, asta e, dă-i drumul, să ajungi primul la ţintă”! Va fi greu”, notează aceasta.

Întrebată despre două portofolii-cheie din Guvern, și anume cel de la Ministerul de Externe, condus de Oana Ţoiu, şi Ministerul Apărării, condus de Ionuţ Moşteanu, Alina Mungiu Pippidi a precizat că sunt oameni care nu au niciun fel de trecut profesional.

„Sunt oameni pe care nu îi cunosc. Ei nu au existat în zonele acestea înainte. Sunt oameni care nu au niciun fel de trecut profesional. Nu există niciun material de gândire conceptuală ale acestor persoane.

Ei sunt reprezentanții unui mod de gândire din zona obscură a statului român, care spun că dacă cineva trebuie să performeze, e mai bine să iei pe cineva care nu are istorie, nu are trecut, nu are nicio legătură cu domeniul, dar e de încredere.Ei or fi de încredere pentru cineva, altfel vorbim despre niște oameni care nu au background, nu au relații, nu au niciun fel de abilitate în acel domeniu. Te întrebi a cui politică externă și de apărare o vor face?

Sigur că într-un sistem militar îți trebuie niște subordonați, mai ales într-un guvern în care toată lumea se așteaptă să dureze câteva luni, să aduci oameni care ar fi vrut mai multă putere, așa i-a băgat la înaintare pe cei mai mici, care pot fi oricând retrași.

„Klaus Iohannis (…) s-a despărțit într-o manieră absolut înfiorătoare de poporul român”

Ce mai înseamnă asta, când Trump trage într-o parte și aliații europeni trag în altă parte? Chiar așa putem să ne lipsim de creier, cum am fost până acum? Nu putem, pentru că lucrurile se pot rupe în două și trebuie să existe cineva cu discernământ la aceste ministere.

La Externe, situația este extrem de complexă.

Atitudinea lui Klaus Iohannis era, față de Republica Moldova de pildă, ceea ce spunea Înaltul reprezentant pe politică externă al UE.

Asta se facea și, practic, noi ne aliniam. Am putut trăi foarte liniștiți și fără niciun fel de gândire în aceste domenii 10 ani și, din câte înțeleg, decizia s-a luat să continuăm tot așa.

Diferența este că timpurile sunt radical schimbate și, deși, după părerea mea, Klaus Iohannis nu a făcut greșeli majore, a mers pe linie, fără să gândească și să își bată capul, cu toate astea s-a despărțit într-o manieră absolut înfiorătoare de poporul român.

Klaus Iohannis a plecat mai detestat decât au fost vreodată Iliescu și Băsescu, care au făcut și lucruri rele. Iar el nu a făcut lucruri rele, nu a făcut nimic bun.

Nu știu dacă strategia asta a dat rezultate, când în față ai niște forțe de opoziție care fix asta strigă: că suntem nişte subordonaţi, că nu avem niciun fel de personalitate în politica externă.

„Gândiți-vă câtă lume cunoaște Oana Lungescu”

În relaţia cu SUA, cine poate găsi un limbaj comun cu Donald Trump?

Statele Unite vor face eforturi să audă, vreodată, vocea Oanei Țoiu, să afle cine e.

Limbaj comun cu Donald Trump e foarte greu pentru oricine să aibă în acest moment. Europa, ea însăși, nu are un limbaj comun cu președintele Trump.

America e ceva mai mare, pentru că dacă era după Trump și prietenii lui, nu știm cum mergeau alegerile astea. Sunt congresmani republicani și democrați care vin să ne încurajeze, să ne țină pe curs”, a declarat politologul.

Alina Mungiu Pippidi sugerează că ar fi ales, pentru Ministerul Apărării, pe Oana Lungescu, care s-a retras anul trecut de la NATO.

„Noi am avut o româncă, mai bine de 10 ani, purtător de cuvânt al NATO, înainte de asta a fost corespondent la Uniunea Europeană al BBC. E vorba de Oana Lungescu. Este la Institutul Strategic Regal de Relații Internaționale. Gândiți-vă câtă lume cunoaște o persoană ca aceasta?! Cunoaște, practic, toți comisarii UE de trei generații. Noi continuăm să căutăm un bandit din Constanța sau pe nu știu care, să ne caute, eventual, ușa din spate la Trump pe care să intrăm plătind ceva, când există asemenea români cărora nu le dă nimeni niciun telefon. Nu vor, poate nu sunt interesați”, arată politologul.

„Politicienii aceștia nu sunt liberi. Ce politicieni liberi ar numi oameni fără nume la Apărare sau la Externe?”

De asemenea, Alina Mungiu Pippidi susține că în România există, în rândul celor care au votat actuala putere, „o mare dezamăgire pentru că oricât ne-am feri de tabără cealaltă, nu asta e performanța pe care lumea spera să o vadă”.

Cât despre faptul dacă au înțeles politicienii mesajul dat prin vot de români în alegeri, Alina Mungiu Pippidi afirmă că numirea miniștrilor de la Apărare și Externe nu e o decizie liberă.

„Politicienii aceștia nu sunt liberi. Ce politicieni liberi ar numi oameni fără nume la Apărare sau la Externe? Asta nu e o decizie liberă, luată de cineva care înțelege piața electorală, piața de politici publice și piața de merit și valori. Acestea sunt niște decizii constrânse, nu vorbim despre niște miniștri, vorbim despre niște soldăței. Care e rangul fiecăruia, nu știm.

Nu știm ce criterii de selecție au avut, ce au găsit în CV-ul acestor oameni.

Ce viitor are guvernul Bolojan, dacă e să ne uităm la fundația acestui Cabinet?

Eu sper ca Ilie Bolojan să supravieţuiască acestui guvern, pentru că altfel o să pierdem un om foarte bun pentru ceva care a fost făcut ca să atingem un dead-line şi să fie de sacrificiu.

României îi trebuie reconstrucţie politică, pentru că nu poţi să guvernezi cu 47%. Speranţa mea e ca politica să nu se oprească în guvernul şi în partidele acestea. Dacă nu reuşim pentru tabăra noastră, care s-a mobilizat extraordinar la aceste alegeri, să arătăm că noi suntem meritocraţia şi ceilalţi nu, o să descoperim că există o meritocraţie a pierderii.

În ultimii ani am văzut cum elitele au fost înlocuite complet în diferite ţări şi acest fapt se poate întâmpla oricui. Vin oameni mai autentici în momentul în care poporul vrea să scape de cei care sunt la putere. Noi avem de-a face cu o revoluţie globală, condusă din Statele Unite, de revoluţia anti elite globalizante. Sunt unii care vor să ne înlocuiască pe toţi. Cu cine? Cu oricine! Trebuie să câștigăm la vot partida asta și nu ne permitem ca a doua zi după vot să ignorăm iarăși semnalele care ni s-au dat”, a concluzionat politologul.