Axinia: Guvernul dă ordonanţe de urgenţă pe bandă rulantă. Trăim într-o democraţie falsă

Adrian Axinia afirmă că guvernul conduce de Marcel Ciolacu a adoptat, în primele trei luni ale acestui an, 32 de ordonanţe de urgenţă, iar trecut, guvernele PNL-PSD au dat 132 de OUG-uri, în condiţiile în care, potrivit articolului 115 din Constituţia României, „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.”

„Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă au refuzat, însă, în mod constant să explice care este urgenţă, de ce sunt date ordonate pe bandă rulantă. În realitate, răspunsul este simplu: din acelaşi motiv pentru care să aibă loc alegerile europarlamentare cu locale prin ordonanţă de urgenţă: vor să acapareze puterea, le e frică de AUR şi dau legi fără ca acestea să poată fi dezbătute sau contestate de opoziţie. Asistăm, aşadar, la un proces complex de falsificare a democraţiei în România. PSD şi PNL s-au unit pentru a se perpetua puterea. Fac tot posibilul să nu existe alternanţă la guvernare. Diverse funcţii importante în stat au fost militarizate. Sunt şi cheltuieli care sunt trecute la secret”, spune Axinia.

Deputatul AUR apreciază că „Parlamentul a fost transformat în notariat”.

„Se guvernează prin ordonanţe de urgenţă şi legi de aprobare după mult timp şi zac nediscutate sau, din cont, promovate pe repede înainte fără discuţie. În fiecare săptămână, merg să vorbesc la tribună Camerei Deputaţilor despre proiecte de lege care sunt în esenţă doar legi de aprobare a unor ordonanţe de urgenţă sau ordonanţe guvernamentale. În tot acest răstimp, singura instituţie care poate contesta la CCR aceste OUG-uri a fost anesteziată – mă refer la Avocatul Poporului. Doamna Renate Weber a devenit un fel de Victor Ciorbea: s-a pus total în slujba actualei puteri. Problema acestei avalanşe de OUG-uri este şi o principial democratică, dar au şi darul de a schimba din temelii anumite domenii de activitate, fără a consulta publică. Există instituţii internaţionale (precum raportul GRECO din 2022) care au semnalat pericolul pentru democraţie reprezentat de acest stil de guvernare. Asta şi pentru că vina la pachet cu o lipsă de transparenţă: nu ştim cine şi cum am luat-o decizia”, încheie Axinia.