Bolojan, despre reforma în administrație: Dacă mâine se desființează ATOP, nu se va întâmpla nimic

Ilie Bolojan a fost întrebat luni cum se pot reduce cheltuielile în administrația public și dacă acest lucru înseamnă concedieri.

„Există o autoritate județeană de ordine publică care se numește ATOP. Dacă mâine se desfințează ATOP-ul, nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate fi până la 20% din salariul președintelui de Consiliul Județean. Înseamnă că 4 posturi de președinți de Consilii Județene în fiecare județ, cum ar veni, se pot reduce de pe o zi pe alta. Dacă se desfințează această autoritate, nu se va întâmpla nimic și asta vă spun din propria experiență”, a spus președintele Senatului.

El a dat și alte exemple de reducere a cheltuielilor

„Putem să discutăm de faptul că un secretar al unei comune, un contabil al unei comune, poate să aibă norma la mai multe primării. Și așa cum în sectorul privat un contabil gestionează mai multe societăți comerciale, în multe din primările din România, contabilii nu au suficient de lucru ca să justifice, de exemplu, o normă întreagă. Poți să lucrezi la două primării, două zile pe săptămână la o primărie și trei zile la cea mai mare de lângă”, a mai spus Bolojan.

Ilie Bolojan despre dezinformare: Este o realitate şi nu se va putea rezolva de pe o zi pe alta

Răspunsul lui Bolojan, întrebat dacă va fi premier. Ce răspuns a dat

El spune că pot fi luate foarte multe măsuri pentru a reduce cheltuierile inclusiv din zona de administrație.

„De la consilierii personali, ai unor viceprimari, ai unor primari de localități mici. Acolo unde veniturile proprii din impozitele și taxele cetățenilor nu acoperă nici măcar cheltuierile de personal, înseamnă în termen real că nu acea primărie există pentru oameni ce oamenii plătesc taxe pentru ca funcționarii din primărie să-și ia salariile”, a adăugat el.

Bolojan susține că o reducere se poate face și prin gradele administrative în România: „Avem municipii cu 10.500, 11.000 de locuitori, avem orașe cu 2.000 de locuitori în România și, din păcate, avem grade mari, dar, în realitate, sunt la nivel de comune sau, în cazul unor municipii, maxim la nivel de orașe (…) Dacă s-ar aduce statutul localităților la realitatea de astăzi, din start s-ar reașeza multe lucruri și din acest punct de vedere”.