Candidaţi străini la ALEGERILE LOCALE: Un italian vrea să schimbe Ciucurova, iar un german să aducă investiţii în Timiş - FOTO

Cetăţenii comunitari care candidează în alegerile locale din 10 iunie pentru un mandat de consilier judeţean sau consilier local doresc să schimbe atitudinea autorităţilor noastre locale faţă de cetăţeni şi consideră "umilitoare" practica de a da şi de a primi bani în schimbul votului.

1351 afişări
Imaginea articolului Candidaţi străini la ALEGERILE LOCALE: Un italian vrea să schimbe Ciucurova, iar un german să aducă investiţii în Timiş - FOTO

Candidaţi străini la ALEGERI LOCALE: Un italian vrea să schimbe Ciucurova, iar un german să aducă investiţii în Timiş

Unul dintre candidaţi, italianul Ciro Frasson Dario, este de şapte ani în România şi nu are încă cetăţenia română.

Doreşte să devină consilier local, candidând ca independent în comuna Ciucurova din judeţul Tulcea.

Ciro Frasson Dario are doar 28 de ani, locuieşte în comuna tulceană de când avea 21 de ani şi este căsătorit cu o româncă.

Candidatul are o firmă care activează în domeniul agriculturii.

"Sunt mulţi consilieri care au o anumită vârstă. Trebuie să se facă o schimbare", consideră acesta.

Nu crede că este un impediment faptul că are doar cetăţenie italiană. "Trebuie să strâng 80-100 de voturi. Oricum, am multe persoane care mă stimează în comună", a declarat italianul pentru MEDIAFAX.

"Sunt un investitor italian. Când am ajuns să lucrez pământul din Ciucurova era lăsat pârloagă, erau societăţi care veneau şi nu plăteau, îşi băteau joc de oameni. Când am ajuns, am defrişat pământul, am adus pământurile Ciucurovei la un nivel ridicat de productivitate. Am investit, dar nu pentru scurt timp, gândindu-ne că mâine o să plecăm. Am investit având în proiect că vom rămâne aici", arată candidatul.

Întrebat dacă va folosi experienţa italiană în administraţia locală, Dario răspunde afirmativ. Va face mai multe propuneri, dar totul depinde de primar.

"Un consilier poate să fie influenţabil, să facă anumite jocuri. Eu nu prea sunt influenţabil", dă asigurări acesta.

Tânărul investitor spune că e prima dată când face politică: "Duminică m-am distrat tare să fac campanie. Am trecut pe la lume, să pun afişele. Lumea era fericită că am hotărât să candidez. M-au complimentat. Mulţi au spus «Bine că este o schimbare de aer»".

Candidatul spune că, spre deosebire de România, în Italia administraţia locală organizează mai multe activităţi. "Comuna se ocupă şi de cursuri de yoga, de calculatoare, de limbi străine. Sunt organizate echipe de sport, lucru care aici nu se întâmplă - la municipii da, dar nu în comunele mici, unde nu ai nicio activitate. Nici măcar o echipă de fotbal nu este în Ciucurova. Au încercat, la început, dar nu au avut sponsor", povesteşte el.

Deşi nu duce lipsă de bani, candidatul susţine că a avut cheltuieli de campanie electorală "aproape de zero".

"Am făcut afişele la un prieten al meu, sâmbătă seară. Ne-am pus, în doi, şi am făcut afişele. Sunt oribile", spune cu modestie tânărul candidat.

Critică practica românească de a da bani alegătorilor înschimbul votului.

"Sunt persoane din sat care sunt obişnuite să primească bani pentru a vota o persoană şi le-am spus: «Nu, de la mine nu primiţi bani. Nu candidez ca primar, cei care candidează ca primar plătesc»", glumeşte candidatul.

El consideră obiceiul de a da bani şi de a primi bani în schimbul votului drept ridicol şi umilitor: "E ridicol. Dacă consideri că sunt bun pentru comunitate, votează-mă. Dacă consideri că e altcineva mai bun, votează pe altcineva. Fiecare alege ce doreşte. E umilitor să fii cumpărat cu 2 lei, cu 10 lei. E oribil. Dacă cineva mi-ar spune că îmi dă 10 lei să îl votez, chiar m-aş simţi jignit".

Peter Ludwig Hochmuth candidează pentru a ocupa un loc în Consiliul Judeţean Timiş, figurând pe locul 4 pe listele Uniunii pentru Timiş, alianţă electorală încheiată între Forumul Democrat al Germanilor din România şi PNŢCD.

Cetăţean german, Hochmuth este consultant de management şi preşedinte al Clubului Economic German.

Candidatul, care a venit din Bavaria în România în urmă cu 11 ani, declară că vrea să contribuie la atragerea investitorilor. "Vreau să fie mai uşor pentru firme", a declarat acesta pentru MEDIAFAX.

Nu crede că cetăţenia germană îl va împiedica în alegeri să câştige mandatul de consilier judeţean: "Aici, în Banat, germanii sunt bine văzuţi".

Întrebat dacă va încerca să impună stilul nemţesc în administraţia judeţeană, Hochmuth răspunde afirmativ: "Da. Un stil prin care lucrurile să fie făcute mai eficient".

Întrebarea privind obiceiul românesc de a oferi mită electorală îl face pe sobrul candidat german să râdă. "Am auzit despre aceste lucruri. Eu nu pot să fac aşa ceva. Nu mă pricep şi nu vreau. La noi merge şi fără", arată el, adăugând că Forumul Democrat al Germanilor din România, din care face parte, are, în schimb flyer-e.

"Forumul este o organizaţie, nu avem buget mare pentru cadouri. Cine vrea cadouri să meargă la alt partid. Noi avem gândirea noastră şi dacă acest lucru nu este destul ce să fac?", mai spune candidatul.

Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România, Ovidiu Ganţ, consideră că posibilitatea acordată cetăţenilor comunitari de a candida la alegerile locale din ţările Uniunii Europene este un lucru pozitiv.

"Dacă cetăţeni români pot candida în Spania sau Italia, la alegerile locale sau pentru Parlamentul European, este normal să se întâmple acest lucru şi viceversa. Există europarlamentari care candidează alternativ, o dată pentru Germania, o dată pentru Franţa, de la o legislatură la alta. E de imaginat şi în cazul nostru aşa ceva în viitor. Eu cred că e un lucru foarte bun pe care îl oferă Uniunea Europeană. Ne cunoaştem mai bine reciproc şi venim şi cu ideile proprii care izvorăsc din comunităţile pe care le reprezentăm", a declarat pentru MEDIAFAX deputatul FDGR.

Pentru Consiliul Judeţean Suceava candidează un italian născut în Sardinia şi care a trăit în Milano până a decis să se mute în România.

Bruno D'Ambrosi, care este căsătorit cu o româncă din Putna, are o firmă de textile şi o spălătorie de covoare.

A încercat să candideze şi pentru Primăria municipiului Suceava, dar candidatura sa a fost respinsă deoarece a nu are încă cetăţenie română.

"Am văzut că politica locală aici este cu mulţi ani în urmă faţă de politica ce se face la noi (în Italia - n.r.). Am văzut că în satele mici primarul devine un baron, e proprietar de sat, e proprietar al tuturor care locuiesc acolo, devine proprietar de terenuri. Persoana nu se pune la dispoziţia celor care locuiesc acolo, ci trebuie ca locuitorii să fie la dispoziţia lui. E o situaţia care nu se întâlneşte în ţările civilizate", a declarat pentru MEDIAFAX candidatul care ocupă poziţia secundă pe listele Asociaţilor Italienilor din România ROASIT.

El critică faptul că în România primarii nu merg prin oraş să vadă cum arată. "Suceava arată foarte urât. Nu este deloc civilizat", este de părere acesta.

Italianu apreciază că administrraţia locală ar trebui să se bazeze pe banii propri şi nu atât de mult pe fondurile europene: "Nu vorbim de Europa. Noi suntem aici, în România. Trebuie să facem ceva pentru România. Să nu mai spunem... cu bani europeni. Facem cu banii noştri, cu posibilităţile pe care le avem".

"Am stat la Milano. Viceprimarul stătea o grămadă de ore pe stradă, în cartiere, să asculte lumea, să afle care sunt problemele efective", relatează candidatul italian, adăugând că acest lucru nu se întâmplă şi în Suceava.

Acesta crede că un primar bun trebuie să meargă în altă ţară şi să vadă cum arată şi să revină cu "o idee mai bună".

Bruno D'Ambrosi este nemulţumit de ceea ce face administraţia publică locală din oraşul în care locuieşte, considerând că în Suceava nicio muncă nu se face cum trebuie.

Critică faptul că trotuarele nu sunt făcute din astfalt. "Se pune pământ, deasupra nisip şi apoi pavelele. Într-o lună apa intră printre pavele şi totul se scufundă. Sunt bani aruncaţi. Nu se face un drum serios, se face numai câte o bucată".

D'Ambrosi admite că nu sunt bani, dar arată că aceia care sunt nu trebuie să fie aruncaţi. "Trebuie să fie făcut un singur lucru şi făcut bine", susţine omul de afaceri.

Este încrezător că va fi votat şi de alegătorii români: "Eu am văzut că străinii sunt apreciaţi aici şi chiar au o şansă mai bună. La Primăria din Roma, din consiliul local fac parte şi străini, care muncesc împreună cu italienii. Dacă un om are o idee bună nu văd care este problema".

Nu consideră normal ca unii candidaţi să ofere cadouri alegătorilor în campanie, el susţinând că şi aceasta este o formă de corupţie.

"Eu am văzut cum se face aici propaganda. Am dat umbrela, am dat ceva de mâncare pentru pensionari... Ce înseamnă asta?! Dacă tu eşti o persoană bună, nu înţeleg de ce tu să dai ceva de mâncare sau să dai un cadou. E corupţie. Am văzut că e o lege care spune nu daţi bani pentru corupţie, dar şi asta este corupţie. Dai un pix şi te votează pentru asta?", întreabă nedumerit candidatul italian.

Giacomo Dreoni candidează din partea USL pentru un mandat de consilier local al municipiul Cluj-Napoca.

El s-a născut în Borgo San Lorenzo, Italia, şi s-a stabilit în Cluj în 1999, unde s-a căsătorit cu o româncă şi a dobândit cetăţenia română.

Italianul Giacomo Dreoni a fost proprietarul unui restaurant din centrul municipiului Cluj-Napoca, iar în prezent este patronul unei firme de consultanţă.

În 2010 a primit cea mai înaltă distincţie oferită de statul italian - titlul de "Cavaler al Republicii Italia", semnat de preşedintele Giorgio Napolitano şi de premierul Silvio Berlusconi.

Ia parte la acţiuni umanitare. Din 1999 ajută cu mâncare aproape o sută de copii care suferă de alergie la gluten.

Întrebat de MEDIAFAX despre proiectele pe care le va susţine dacă va deveni consilier local, Dreoni enumeră: un parc IT şi un Aqua Park, pe care le califică drept proiecte extraordinar de bune.

Potrivit lui Giacomo Dreoni, faptul că este cetăţean italian este un avantaj, pentru că astfel îl ştiu şi românii şi italienii.

"În cazul în care candidează cineva care face parte din comunitatea europeană, el va duce ideile, modul de gândire din ţara în care s-a născut. Sută la sută e un avantaj. Pentru toţi, nu numai pentru România, şi pentru Italia, pentru toată lumea", apreciază italianul.

În judeţul Braşov, pe listele Forumului Democrat al Germanilor din România pentru consiliul judeţean figurează, de asemenea, trei cetăţeni germani: Braun Werner, de profesie manager, preşedinte al Clubului Economic German Braşov (poziţia 2), Gross Dietmar Werner, inginer silvic pensionar (poziţia 10) şi Neubert Esther Christiane, muzician bisericesc (poziţia 23).

Potrivit Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor legale.

Legea electorală stipulează că, în scrutinul local, cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleşi numai în funcţia de consilier local şi consilier judeţean.

În sensul legii, prin cetăţeni ai Uniunii Europene se înţelege cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România.

(Material realizat de Eliana Rădulescu, eliana@mediafax.ro).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici