Candidatul PPMT la Preşedinţie: Proiectul de autonomie al UDMR, ca soţia lui Colombo. Ştim că există, dar nu a văzut-o nimeni

Candidatul PPMT la Preşedinţie, Szilagyi Zsolt, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că proiectul de autonomie al UDMR seamănă din mai multe puncte de vedere cu soţia detectivului Colombo, pe care nu a văzut-o nimeni, deşi toată lumea ştie că există.

172 afișări
Imaginea articolului Candidatul PPMT la Preşedinţie: Proiectul de autonomie al UDMR, ca soţia lui Colombo. Ştim că există, dar nu a văzut-o nimeni

Szilagyi Zsolt (Imagine: Mediafax Foto)

Candidatul PPMT la Preşedinţie, Szilagyi Zsolt, a declarat că, pentru 25 de ani de activitate politică, este un rezultat "cam şubred" proiectul de autonomie anunţat de UDMR, pe care l-a comparat cu soţia detecivului Colombo, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Proiectul de autonomie al UDMR nu se ştie dacă există sau nu, deci din mai multe puncte de vedere seamănă cu soţia lui Colombo, din serialul foarte popular. Toată lumea ştie că există, dar nu a văzut-o nimeni. (...) A fost un episod în care apare spatele doamnei, dar nu a văzut-o nimeni. În 25 de ani, e cam şubred acest rezultat", a afirmat Szilagyi.

El a adăugat că, în ceea ce priveşte proiectul de autonomie vehiculat în presă, unii spun că ar fi o variantă de lucru, iar alţii că nu aparţine UDMR, apreciind că "e un haos total" în această privinţă.

"Eu aş spune că autonomia nu este o joacă, este un lucru foarte important pentru noi. Cum spun secuii: ursul nu e joacă. Şi eu spun: autonomia nu e joacă. Deci un partid responsabil, care se respectă, cred că de mult trebuia să iasă cu un proiect şi să spună că acesta este al nostru, vrem o dezbatere şi nu să dăm pe mâna presei, ca în jocul unde-i alba, unde-i neagra", a afirmat el.

Szilagyi a adăugat că a prezentat Parlamentului, în 2004, alături de preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, un proiect de autonomie, iar autonomia constituie o parte a campaniei sale, care se axează pe ideea descentralizării.

"În 25 de ani noi asta am văzut, că sistemul centralizat şi corupt este ineficient şi trebuie schimbat. Avem nevoie de o reformă structurală care se bazează pe rolul regiunilor istorice şi pe descentralizare. Şi din acest punct de vedere autonomiile regionale, autonomiile comunitare constituie un sistem complex şi se completează", a afirmat el.

Szilagyi a adăugat că speră ca la alegerile din 2 noiembrie UDMR să nu mai beneficieze de o susţinere atât de mare, de 85 la sută, din partea comunităţii maghiare, apreciind că rezultatul amintit se datorează atât "inerţiei" votanţilor, cât şi "bau-baului suprem" că, dacă nu se atinge pragul de cinci la sută, niciuna din formaţiunile maghiare nu mai intră în Parlament.

"Există o inerţie foarte mare, însă aceste alegeri sunt foarte bune, pentru că nu există pragul de cinci la sută. Bau-baul suprem în campaniile anterioare a fost ce se întâmplă dacă nu depăşim pragul, că nu ajunge nimeni în consiliul local sau Parlament. Acum nu există. Pe de altă parte, un candidat maghiar la alegerile prezidenţiale are aceleaşi şanse ca şi doi candidaţi. Putem face o campanie mult mai relaxată", a conchis el.

Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu îl comentează, nefiind cel oficial, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

"Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică", se mai arăta în documentul citat.

Reprezentanţii UDMR propun ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, "vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară", iar toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc "vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale".

"Cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia", se menţionează în forma respectivă de proiect.

De asemenea, în document se subliniază că organele regiunii Ţinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional şi Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

Reprezentanţii Uniunii au propus ca preşedintele regiunii să fie preşedintele Executivului Regional şi să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

"Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii", se mai arată în proiect.

În proiect se precizează şi că în fiecare judeţ din Ţinutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul judeţului Harghita va îndeplini şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc.

Iniţiatorii proiectului au menţionat că legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României "pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare".

Conducerea UDMR susţinea că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc iniţiat de Uniune va fi afişată pe site-ul propriu în limbile română şi maghiară în perioada următoare.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici