CCR va discuta, marţi, sesizările lui Iohannis asupra Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor şi cele ale Opoziţiei şi ÎCCJ asupra Codului de procedură penală

Curtea Constituţională a României (CCR) are în dezbatere, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis referitoare la neconstituţionalitatea modificării Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Judecătorii CCR se vor pronunţa şi asupra sesizării preşedintelui Klaus Iohannis, a Opoziţiei, PNL şi USR, şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu neconstituţionalitatea modificării Codului de procedură penală, potrivit ordinii de zi publicate pe site-ul instituţiei.

710 afişări
Imaginea articolului CCR va discuta, marţi, sesizările lui Iohannis asupra Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor şi cele ale Opoziţiei şi ÎCCJ asupra Codului de procedură penală

CCR discută, marţi, sesizarea lui Iohannis asupra Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor

"Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţie formulată Preşedintele României", se arată pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a CCR, publicată pe site-ul instituţiei.

Pe 19 iulie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificările aduse către Parlament la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, motivând că sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor, în care s-a votat iniţiativa legislativă, nu a fost legal întrunită, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

"În cazul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor niciuna dintre cele două condiţii nu a fost îndeplinită, întrucât: 1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor nu a fost legal întrunită; 2. deşi formal înscrisă pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, legea criticată nu putea face obiectul acesteia, întrucât la momentul convocării nu se afla în procedură parlamentară, nefiind pe agenda vreuneia dintre Camerele Parlamentului", se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX.

Şeful statului susţine că legea 303/2004 a fost dezbătută şi adoptată de deputaţi, deşi cererea de convocare a sesiunii extraordinare avea alt subiect decât adoptarea proiectului în cauză.

"1. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost dezbătută şi adoptată de către Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunite, întrucât: a) niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constituţie, de a cere întrunirea Camerelor în sesiune extraordinară nu a formulat o asemenea cerere; b) convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară s-a realizat de un alt subiect decât cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constituţie", conform sursei citate.

Preşedintele Iohannis mai susţine că sesiunea extraordinară a fost convocată la cererea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi nu a Biroului permanent al Camerei.

"Din stenograma şedinţei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din data de 27 iunie a.c. rezultă că participanţii la această şedinţă au discutat în permanenţă despre o cerere a preşedintelui Camerei Deputaţilor de convocare în sesiune extraordinară şi nu despre o cerere a Biroului permanent. Din aceeaşi stenogramă rezultă că despre o cerere a Biroului permanent în vederea convocării unei sesiuni extraordinare nu se discută nici în contextul concluziilor şedinţei. Proiectul de decizie nu este supus în ansamblul său aprobării membrilor prezenţi ai Biroului permanent (ci numai ordinea de zi a viitoarei sesiuni extraordinare), astfel încât să rezulte din acest vot o manifestare de voinţă a Biroului permanent în sensul formulării către preşedintele Camerei a cererii de convocare în sesiune extraordinară", se mai arată în textul sesizării depuse de Iohannis la CCR.

Şeful statului mai susţine că şi convocarea Senatului în sesiune extraordinară a fost făcută cu încălcarea dispoziţiile constituţionale.

"Biroul permanent al Senatului – întrunit în şedinţa din data de 28 iunie a.c. – a luat în discuţie un proiect de cerere a Biroului permanent al acestei Camere de convocare în sesiune extraordinară. În urma dezbaterilor, Biroul permanent al Senatului a adoptat Hotărârea nr. 12/2018 prin care se cere expres preşedintelui Senatului convocarea acestei Camere în sesiune extraordinară, fiind indicate ora convocării, perioada, obiectul sesiunii extraordinare, precum şi programul de lucru. Încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 66 alin. (3) din Constituţie este cu atât mai evidentă cu cât la Senat, preşedintele Senatului şi-a delegat atribuţiile pentru ziua de 28 iunie a.c. (Decizia Preşedintelui Senatului nr. 8 din 28 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 27 iunie 2018); numai ca o consecinţă a acestei delegări, Decizia nr. 9/2018 de convocare a Senatului în sesiune extraordinară a fost semnată de un vicepreşedinte al Senatului, respectiv chiar de cel căruia preşedintele Senatului îi delegase atribuţiile", potrivit sursei citate.

Iohannis argumentează, în sesizarea depusă la Curtea Constituţională că nu a fost respectat termenul de trei zile între "data distribuirii raportului comisiei şi data dezbaterilor în plenul fiecărei Camere, prevăzut de dispoziţiile art. 69, coroborate cu art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, respectiv de dispoziţiile art. 98, coroborate cu art. 113 din Regulamentul Senatului".

De asemenea, şeful statului mai spune că nu a fost respectată nici competenţa "comisiilor permanente în procedura specială de reexaminare după controlul de constituţionalitate, aşa cum aceasta este prevăzută de dispoziţiile art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de cele ale art. 149 din Regulamentul Senatului".

Preşedintele aminteşte şi de opinia Comisiei de la Veneţia care a arătat că "modificările aduse de legiuitor elimină referirile generale la independenţa acestora, punând accent pe principiul subordonării ierarhice şi pe autoritatea ministrului justiţiei. În legătură cu posibilitatea ca actele procurorului să fie infirmate de procurorul ierarhic superior pe motive de netemeinicie, Comisia de la Veneţia arată că în lipsa unui conţinut clar, precis, o astfel de modificare creşte riscul interferenţelor politice în activitatea procurorilor".

Totodată, şeful statului mai arată că în continuare proiectul care modifică Legea 303/2004 încalcă deciziile CCR, iar "o serie de dispoziţii din legea transmisă la promulgare ridică în continuare probleme, unele dintre modificări fiind, prin ele însele, neclare şi contradictorii, aspect cu consecinţe grave asupra exigenţelor calităţii legii, impuse de Legea fundamentală, de natură să genereze un puternic impact negativ asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar".

Pe 10 iulie, Senatul a adoptat, decizional, în forma iniţială, proiectul care modifică Legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, respingând astfel cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis. Au fost 75 de voturi „pentru”, 20 voturi „împotrivă” şi zero abţineri.

CCR discută marţi sesizările lui Iohannis, ale Opoziţiei şi ÎCCJ asupra Codului de procedură penală

Pe 10 iulie, preşedintele Klaus Iohannis, i-a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale a României, Valer Dorneanu, împreună cu sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin care solicită ca termenul de dezbatere a sesizării să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneţia să poată fi valorificată, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

"Atât forma adoptată de Senat, cât şi forma adoptată de Camera Deputaţilor diferă de scopul iniţial al legii. Dacă, potrivit expunerii de motive, scopul iniţiatorilor era precis determinat şi limitat la punerea în acord a Codului de procedură penală cu un număr de 18 decizii ale Curţii Constituţionale sau cu prevederile celor două directive europene, expunerea de motive menţionează necesitatea intervenţiei asupra unui număr de 35 de articole din Codul de procedură penală, forma adoptată de Camera decizională intervine asupra a 199 de articole din Codul de procedură penală" se arată în sesizarea trimisă de Klaus Iohannis lui Valer Dorneanu.

Potrivit sursei citate, "formele adoptate de cele două camere ale Parlamentului modifică aspecte neregăsite în forma iniţiatorului precum: condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale (art. I pct. 11), condiţiile de stingere a acţiunii penale (art. I pct. 12), condiţiile de continuare a procesului penal la cererea suspectului sau a inculpatului (art. I pct. 13), dispoziţii referitoare la renunţarea la pretenţiile civile (art. I pct. 15), rezolvarea acţiunii civile în procesul penal (art. I pct. 16), eliminarea dispoziţiilor referitoare la judecătorul de cameră preliminară, competenţa instanţelor (art. I pct. 19 - 24), condiţiile pentru încheierea actelor pentru unele organe de constatare (art. I pct. 29), procedura de soluţionare a abţinerii sau recuzării procurorului (art. I pct. 36), drepturile persoanei vătămate (art. I pct. 40), drepturile inculpatului (art. I pct. 82), modalitatea de apreciere a probelor (art. I pct. 52), condiţiile de consemnare a declaraţiilor (art. I pct. 55), dispoziţii referitoare la martori (art. I pct. 60, 63, 64), dispoziţii referitoare la metode speciale de supraveghere sau cercetare (art. I pct. 68, 69, 72, 74, 77, 78, 80, 81, 83), dispoziţii referitoare la conservarea datelor informatice (art. I pct. 88), dispoziţii referitoare la percheziţia domiciliară (art. I pct. 92, 93), condiţiile percheziţiei corporale (art. I pct. 98), dispoziţii referitoare la efectuarea expertizei (art. I pct. 104, 108), dispoziţii referitoare la invocarea nulităţilor relative (art. I pct. 183), dispoziţii privind rechizitoriul (art. I pct. 208, 209), dispoziţii referitoare la plângerea împotriva actelor procurorului (art. I pct. 216), dispoziţii privind participarea inculpatului la judecată şi drepturile acestuia (art. I pct. 226), etc.".

Prin urmare, susţine şeful statului, modificările realizate în cadrul procedurii derulate în cele două Camere ale Parlamentului diferă semnificativ de voinţa politică a autorilor propunerii legislative, motiv pentru care prin raportare la scopul iniţial al legii, a fost încălcat principiul bicameralismului.

De asemenea, pe 21 iunie, PNL şi USR au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu proiectul care modifică prevederile Codului de procedură penală. Opoziţia argumentează că încalcă în primul rând principiul bicameralismului, iar circa 100 de articole care se bat cap în cap sunt neconstituţionale.

În sesizarea adresată Curţii Constituţionale, PNL şi USR precizează că proiectul de lege încalcă principiul bicameralismului consacrat de art.61 alin. (2) şi art.75 din Constituţia României.

"Este evident aportul semnificativ cantitativ, dar şi calitativ pe care îl aduce legea în forma trimisă la promulgare, faţă de forma supusă dezbaterii Camerei de reflecţie. Aşa cum s-a arătat şi în jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, principiul bicameralismului trebuie să concilieze structura bicamerală a Parlamentului nostru - bicameral atât în sens instituţional, cât şi funcţional -, adică să permită fiecărei Camere să-şi exprime voinţa politică în privinţa unei anumite problematici supuse legiferării, cu respectarea prevederilor art. 75 din Constituţie referitoare la ordinea de sesizare a celor două Camere în funcţie de categoriile din care fiecare propunere legislativă sau proiect de lege face parte, dar şi cu respectarea art. 61 din Constituţie, în virtutea căruia legiferarea este opera întregului Parlament, ca entitate unică şi suverană", se arată în textul sesizării partidelor din Opoziţie.

PNL şi USR susţin, în document, că este "contrar principiului bicameralismului ca reglementări de substanţă, care se îndepărtează de concepţia originară a legii şi care îi conferă acesteia o altă configuraţie, să fie adoptate de forul decizional, fără ca acestea să fi fost dezbătute şi de prima Cameră. O astfel de procedură echivalează cu eliminarea primei Camere, în calitate de prim-legiuitor sau "prim cititor" al legii, şi transformarea Parlamentului într-unul unicameral, cel puţin sub aspect funcţional".

Printre articolele sesizate ca fiind neconstituţionale se numără şi articolul 4, care prevede că autorităţile nu pot furniza informaţii cu privire la situaţia urmăririlor penale ale persoanele.

"Potrivit art. 4 alin. (3) din Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directiva nu împiedică autorităţile să difuzeze informaţii în mod public privind procedurile penale atunci când acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală sau în interes public, cu respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie. Aşadar, Directiva nu introduce o interdicţie absolută a dreptului autorităţilor de a oferi informaţii legate de procedurile penale aflate în curs de desfăşurare, ci realizează o circumstanţiere, în sensul ca acestea „să nu se refere la persoana respectivă ca fiind vinovată", scrie în sesizarea depusă de PNL şi USR la Curtea Constituţională.

Pe 19 iunie, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite "pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală", se arată într-un comunicat de presă al ÎCCJ.

Pe 18 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind Codul de procedură penală, prin care procurorii vor avea interdicţie de a da informaţii în timpul urmăririi penale a unor persoane, după ce Comisia pentru legile justiţiei a dat în aceeaşi zi raport favorabil acestei iniţiative.

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici