Ciucă: „Seceta, ploile torenţiale, inundaţiile, fenomenele meteorologice extreme" / „Şi noi, în România, resimţim efectele schimbărilor climatice"

„Europenii, în special tinerii, sunt foarte îngrijoraţi de schimbările climatice: 93% dintre cetăţenii europeni consideră schimbările climatice o problemă gravă, iar 96 % s-au implicat în cel puţin o acţiune pentru combaterea acestui fenomen. Şi noi, în România, resimţim efectele schimbărilor climatice. Seceta, ploile torenţiale, inundaţiile, fenomenele meteorologice extreme şi codurile roşii de căldură au devenit tot mai frecvente în ultimii ani. Rapoartele Administraţiei Naţionale de Meteorologie arată clar - încălzirea climei a generat cea mai călduroasă perioadă de zece ani din istoria măsurătorilor meteo. Două treimi dintre români văd schimbările climatice ca fiind o problemă foarte gravă, iar noi trebuie să găsim soluţii”, a spus, marţi, premierul Nicolae Ciucă.

El arată că pactul climatic european este un important mecanism pentru promovarea educaţiei în domeniul schimbărilor climatice şi pentru creşterea gradului de conştientizare.

„Pentru România, reprezintă o bază a măsurilor pe care le vom lua şi un model de urmat, care trebuie să aibă în vedere schimbări profunde, în plan economic şi social. Guvernul României şi-a asumat implementarea unor astfel de instrumente, cuprinse în Programul de Guvernare. Măsurile vizează eficienţa energetică privind atât producţia, cât şi consumul de energie, producerea de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor din transporturi, utilizarea tehnologiilor performante în industrie, gestionarea eficientă a terenurilor cultivate din agricultură şi reciclarea deşeurilor. De asemenea, asigurarea absorbţiei de CO2 poate fi reglată şi prin gestionarea durabilă a pădurilor şi prin împădurirea de noi suprafeţe”, adaugă premierul.

Ciucă precizează că pentru aceste proiecte, România are la dispoziţie aproximativ 12 miliarde de euro, respectiv 41% din finanţarea de care va beneficia România prin acest plan.

„Obiectivele vor fi atinse prin proiecte ce asigură tranziţia la energia verde, tranziţia energetică şi decarbonizarea. În termeni concreţi, înseamnă un mediu mai curat şi o viaţă mai sănătoasă pentru cetăţeni. Pentru că de acţiunile noastre de astăzi depinde viitorul tinerei generaţii, deja extrem de interesată de protejarea mediului şi de efectele schimbărilor climatice, unul dintre pilonii pe care ne construim soluţiile este educaţia în spiritul protejării naturii şi resurselor naturale.(...) Pentru că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) reprezintă nu doar cel mai important proiect naţional de redresare post-pandemie, dar şi în domeniul protecţiei mediului, aş dori să punctez câteva măsuri concrete: susţinerea şi dezvoltarea unei reţele a Şcolilor Verzi, achiziţionarea de microbuze electrice şi renovarea într-o pondere semnificativă a clădirilor şcolare existente, în sensul creşterii eficienţei energetice a acestora”, arată premierul Nicolae Ciucă.

În opinnia prim-ministrului, o strategie naţională bazată pe educaţie trebuie să se adreseze, în primul rând, comunităţilor vulnerabile care au mai puţin acces la tehnologie, mai puţină putere de negociere, mai puţine fonduri pentru a-şi adapta structurile economice şi sociale la efectele schimbărilor climatice.