Curtea de Apel București amână din nou decizia în cazul cererii de suspendare a doi judecători CCR. Noul termen, pe 11 februarie

UPDATE Curtea de Apel București amână pronunțarea deciziei

Curtea de Apel București a amânat pentru data de 11 februarie pronunţarea unei decizii pe cererea depusă de Silvia Uscov privind suspendarea din funcţie a doi judecători de la CCR – Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş.

„Amână pronunţarea la data de 11.02.2026, când soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei. Pronunţată azi 30.01.2026 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în soluția pe scurt.

Noul termen a fost fixat în acceaşi zi în care Curtea Constituţională are programată o nouă şedinţă pentru a dezbate proiectul privind reforma pensiilor speciale.

Știrea inițială:

Cauza este judecată de magistratul Olimpiea Crețeanu, aceeași judecătoare care, săptămâna trecută, a respins o altă cerere formulată de Silvia Uscov, prin care se cerea suspendarea deciziei premierului Ilie Bolojan de a înființa, la Palatul Victoria, un comitet de analiză a legilor Justiției.

În prezenta acțiune, avocata a cerut suspendarea executării decretului nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător la CCR, precum și suspendarea hotărârii Senatului din 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc.

În esență, Silvia Uscov a susținut în instanță că cei doi nu ar îndeplini una dintre condițiile pentru numirea ca judecător al Curții Constituționale – vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.

Pentru Mihai Busuioc, reclamanta se confruntă însă cu un precedent: există o decizie a Curții Constituționale din 1 iulie 2025 care a stabilit că numirea acestuia este constituțională, iar hotărârile CCR nu pot fi desființate de instanțele de judecată.

În ceea ce îl privește pe Dacian Cosmin Dragoș, avocata AUR a argumentat că vechimea necesară trebuie realizată fie în activitate juridică practică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror), fie în învățământ universitar cu profil juridic. Potrivit susținerilor sale, Dragoș ar fi activat ca profesor universitar la o facultate de drept aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), iar restul carierei ar fi fost la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Babeș-Bolyai”, instituție care, deși include discipline de drept, nu ar reprezenta „învățământ juridic superior” în sens constituțional și legal.

În timpul procesului, reprezentantul Administrației Prezidențiale a cerut respingerea contestației, invocând tardivitatea demersului. Acesta a arătat că decretul de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș a fost publicat în Monitorul Oficial la 8 iulie 2025, iar reclamanta avea la dispoziție 30 de zile pentru depunerea plângerii prealabile, însă aceasta a fost formulată abia la 30 decembrie 2025. Totodată, consilierul juridic a susținut că termenul de 30 de zile pentru solicitarea suspendării curgea din momentul în care reclamanta a aflat de numire, menționând că, la 16 iulie 2025, Silvia Uscov a publicat pe o rețea de socializare un mesaj referitor la această numire.

Pe fondul discuției privind vechimea, reprezentantul Administrației Prezidențiale a indicat că la dosar ar exista dovezi potrivit cărora Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma didactică fiind compusă din Drept administrativ, Uniunea Europeană, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii. De asemenea, acesta ar fi desfășurat activități conexe – expert științific, cercetător și consilier – inclusiv ca expert angajat de statul român într-un litigiu internațional.

Decizia Curții de Apel București este așteptată vineri.