Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Statul român trădează românii din Ucraina și gândește problema bisericii ortodoxe în… limba ucraineană”

Contextul

În Ucraina, existau mai multe biserici care desfășurau slujbele în limba română decât școli care predau în limba română. Din această perspectivă, bisericile erau și vetre identitare, nu doar religioase. Biserica românească în Ucraina este și despre identitate, nu doar despre drepturi religioase elementare.

În conținutul Declarației nu se menționează nimic despre libertatea religioasă a românilor din Ucraina, iar afirmația că părțile recunosc pe deplin separația bisericii de stat este solicitată de Volodymyr Zelenski, cu scopul de a nega pe viitor dreptul statului român de a se implica pentru organizația religioasă a românilor din Ucraina și pentru respectarea libertății religioase a minorității românești.

Cu alte cuvinte, președintele Nicușor Dan nu a cerut respectarea drepturilor minorității românești și nici președintele Zelenski nu s-a angajat să le respecte.

Falsul fondator legat de Biserica Ortodoxă Română din Ucraina

Președintele Nicușor Dan și-a arătat reaua credință la declarațiile de presă de după semnarea documentului. Întrebat de presă dacă documentul privind parteneriatul strategic va permite Bisericii Ortodoxe Române să deschidă structuri bisericești în Ucraina și implicit să accepte acei preoți care slujesc sub o structură religioasă subordonată încă Patriarhiei Kievului, președintele a pretins că „subordonarea pe linie bisericească a respectivelor biserici în care comunitățile românești participă la serviciul religios, asta nu poate să fie obiectul unui document între state, ci al unui document între biserici”.

Președintele Nicușor Dan a mințit cu bună știință, deoarece este bine informat asupra situației și s-a făcut în mod rușinos purtătorul de cuvânt al autorităților ucrainene.

În Ucraina există circa 130 parohii ortodoxe de limbă română, care țineau de Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei și care și-a declarat autonomia odată cu începutul războiului din Ucraina.

Cu sprijinul statului ucrainean s-a creat o nouă structură religioasă numită Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care nu este recunoscută de Patriarhia Română. Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, a fost interzisă și bisericile sale au fost trecute la noua structură, inclusiv ca urmare a presiunii autorităților.

Parohiile românești au refuzat să treacă la noua structură, Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Românii nu au garanția că în cadrul acesteia li se va respecta dreptul de a folosi limba română și în al doilea rând nu doresc să fie incluși într-o structură religioasă care nu se află în comuniune cu Patriarhia Română pentru că este considerate necanonică.

Reacția românilor și a Bisericii Ortodoxe Române

Românii din Ucraina au hotărât să înființeze propria structură religioasă, Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, sub oblăduirea Patriarhiei Române și în acest sens au primit binecuvântarea din partea Sfântului Sinod. Apoi românii au depus cerere pentru înregistrarea asociației religioase. În Ucraina toate cultele sunt înregistrate ca asociații religioase și există, de exemplu, cinci biserici ortodoxe. Cetățenii ucraineni de origine română au acționat în conformitate cu legislația Ucrainei, în schimb Tribunalul de la Kiev le-a încălcat drepturile, refuzând de mai multe luni să dea un răspuns cererii lor. În plus, autoritățile ucrainene fac presiuni asupra preoților români amenințând că îi vor trimite pe front dacă vor adera la structura religioasă românească și Capela „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți, zisă și Capela Mitropoliților Bucovineni, folosită ca lăcaș de cult de credincioșii români în ultimele trei decenii, a fost preluată prin forță și oferită Bisericii Ucrainene. Eugen Patraș, care se ocupă de înregistrarea asociației ortodoxe a românilor, a primit interdicție de a intra în Ucraina timp de trei ani.

Președintele Nicușor Dan a primit memoriul credincioșilor români din Ucraina și cunoaște și poziția Sfântului Sinod al Patriarhiei Române, care consider nejustificat și abuziv refuzul Ucrainei de a înregistra asociația religioasă ortodoxă a credincioșilor români.

Așadar, președintele dezinformează când pretinde că înființarea asociației românești și trecerea preoților sub oblăduirea Patriarhiei Române ar ține „de cele două biserici”. În primul rând este un caz de încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor ucraineni de origine română de către autoritățile ucrainene.

În al doilea rând, este o încălcare de către Ucraina a Tratatului din 1997 cu privire la relațiile de buna vecinătate și cooperare dintre România si Ucraina.

Tratatul prevede că persoanele aparținând minorității române pot înființa în Ucraina propriile organizaţii, asociaţii, precum şi instituţii sau aşezăminte de învăţământ, culturale şi religioase. Președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să apere prevederile Trataului din 1997, dar și prevederile constituționale care îl oblige să promoveze identitatea națională și drepturile românilor de peste hotare.

Printre altele, când președintele se referă la o înțelegere „între cele două biserici” nu ratează ocazia să umilească Patriarhia Română, care nu recunoaște organizația ucraineană denumită Biserica Ortodoxă a Ucrainei și nu poate avea contacte cu aceasta. Dar, repetăm, nu este o problemă între biserici, este o problemă între statul ucraineană și solicitările legitime ale cetățenilor ucraineni, care solicită, în lod perfect legal, o biserică care să slujească în limba română și subordonată canonic BOR. Nicușor Dan face jocul autorităților ucrainene, care prin șantaj încearcă să determine Patriarhia Română să recunoască organizația ucraineană.

Precedentul: Ucraina este R. Moldova în oglindă

În Republica Moldova, situația a fost similară. Mitropolia Basarabiei, structură a Bisericii Ortodoxe Române, a fost reactivată în data de 14 septembrie 1992 și recunoscută oficial de Patriarhia Română câteva luni mai târziu. Autoritățile Republicii Moldova au refuzat inițial recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, supunând credincioșii și clericii ei persecuției metodice și sistematice. La 26 ianuarie 1999 Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamând încălcarea dreptului la libertate religioasă de către autoritățile Republicii Moldova. Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg a constatat încălcarea prevederilor articolelor 9 și 13 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de către autoritățile Republicii Moldova și a dispus recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, obligând Republica Moldova la plata de daune morale în valoare de 20.000 Euro.

Această decizie europeană a dus la recunoașterea Mitropoliei Basarabiei de către autoritățile Republicii Moldova. Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 iulie 2002, după 10 ani de greutăți și nedreptăți.

Suntem, practic, în același scenariu”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își exprimă regretul că președintele României a renunțat la orice urmă de suveranitate națională și a semnat cu președintele Vladimir Zelenski documente întocmite exclusiv în interesul Ucrainei.

AUR îi asigură pe românii din țară și din afara ei că va lupta pentru drepturile lor oriunde s-ar afla.