Exit-poll alegeri parlamentare 2024. Ce partide politice au intrat în Parlament şi care sunt promisiunile lor

1. Partidul Social Democrat (PSD)

La alegerile parlamentare din 1 decembrie, PSD a obţinut 26% din voturi, clasându-se pe prima poziţie în preferinţele românilor. Formaţiunea politică a fost în aproape toate legislaturile post-comuniste şi este urmaşul Frontul Salvării Naţionale, constituit la scurt timp după Revoluţia din 1989. Premierul Marcel Ciolacu a fost şi preşedintele partidului, însă după primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, a ratat intrarea în turul al doilea şi şi-a anunţat demisia de la conducerea formaţiunii.

Potrivit programului politic publicat pe pagina de internet a partidului, promisiunile includ, printre altele, sprijinirea aspiraţiilor euro-atlantice ale României, creşteri de venituri pentru cetăţeni, construirea unei relaţii mai solide cu românii aflaţi în Diaspora, dar şi dezvoltarea unei noi strategii naţionale, bazată pe echitate socială.  

2. Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR)

Fondat în 2019, partidul AUR are viziuni conservatoare şi suveraniste şi a intrat în Parlament în anul 2020. Formaţiunea este condusă de George Simion şi se poziţionează împotriva sprijinului pentru Ucraina. Valorile pe care formaţiunea le invocă sunt familia, credinţa, patria şi libertatea.

La alegerile parlamentare, AUR s-a clasat pe locul al doilea, cu 20% din voturi.

Programul politic include, printre altele, reduceri de taxe, creşteri de salarii şi remuneraţii adecvate pentru profesori, introducerea uniformei obligatorii în şcoli, mai multe licee pedagogice şi vocaţionale, mai multe spitale, regândirea justiţiei şi relansarea industriei naţionale de apărare.

2. Partidul Naţional Liberal (PNL)

PNL este unul dintre partidele apărute în istoria modernă a României, în secolul XIX. Partidul este condus de Ilie Bolojan, după ce Nicolae Ciucă a demisionat în urma rezultatelor primului tur de alegeri prezidenţiale din acest an. La parlamentare, PNL s-a clasat pe locul al treilea, cu 15% din voturi.  

Programul politic al PNL are promisiuni care prevăd susţinerea orientării euro-atlantice a României, dar şi măsuri care să îmbunătăţească traiul în ţară. Printre acestea, PNL promite salarii medii mai mari, majorări de pensii şi contribuţii pentru pensiile private, alocări mai mari de buget în educaţie, darea în folosinţă a 1.000 de kilometri de autostradă sau drum express, dar şi măsuri care să protejeze micii antreprenori.  

3. Uniunea Salvaţi România (USR)

USR este un partid de centru-dreapta, fondat în 2016, care s-a aflat pentru scurt timp în coaliţie de guvernare în perioada 2020-2021. Formaţiunea este condusă de Elena Lasconi, care a intrat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. USR a obţinut, potrivit exit-poll-ului CURS, 15,5% din totalul voturilor.

În programul de guvernare pentru următorii patru ani, USR a propus măsuri care să reducă taxarea salariaţilor şi să reformeze domeniul pensiilor speciale. De asemenea, USR are şi promisiuni pentru domeniul educaţiei – desfiinţarea inspectoratelor şcolare judeţene sau implicarea părinţilor în procesul educaţional. USR promite şi reforme în Justiţie – privind magistraţii corupţi sau delapidarea – şi în Sănătate – românii sa îşi poată alege alt asigurator în afară de CNAS.

5. Partidul S.O.S România

S.O.S. România a fost fondat în 2021 de către europarlamentara Diana Şoşoacă, după ce aceasta a fost dată afară din AUR. Candidatura ei la alegerile prezidenţiale a fost respinsă din cauza discursului anti-UE şi anti-NATO. L

La alegerile parlamentare din 1 decembrie, S.O.S. a obţinut, potrivit estimărilor Sociopol, 7% din voturi, intrând în Parlament.

Programul politic al partidului include promisiuni privind reformarea sistemului de învăţământ şi cel de justiţie, dar şi depolitizarea sistemului de Sănătate. Pe plan extern, partidul îşi doreşte ca România să caute şi să găsească „noi roluri şi aliaţi la nivel internaţional”.

6. Partidul Oamenilor Tineri (POT)

POT a fost înfiinţat în anul 2023 de către Anamaria Gavrilă, fost deputat AUR, şi este de orientare suveranistă. Formaţiunea este o surpriză a alegerilor parlamentare din 1 decembrie, unde a obţinut, potrivit estimărilor exit-poll, 5,5%. POT îl susţine pe Călin Georgescu – cel care a câştigat în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

După victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidenţiale, POT a înregistrat o creştere a căutărilor pe platformele sociale şi pe Google.

Programul politic include promisiuni precum educaţie de calitate, locuri de muncă, antreprenoriat pentru cei care vor să intre în industrie, programe de leadership, instituţii publice funcţionale, crearea de centre de sănătate holistică şi combaterea corupţiei.

7. Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR)

UDMR reprezintă minoritatea etnică maghiară din ţară şi a făcut parte din mai multe coaliţii de guvernare până în prezent. Partidul este condus de Kelemen Hunor, care a candidat şi la alegerile prezidenţiale din acest an.

Programul formaţiunii se intitulează „Programul raţiunii” şi include promisiuni privind reducerea taxării în muncă, maxim 30 de ore la şcoală pentru elevi şi Bacalaureat diferenţiat pe două niveluri, iar în Sănătate propune programarea digitală.

UDMR a atins pragul minim de 5% pentru a intra în noul Parlament.

8. Sănătate, Educaţie, Natură, Sustenabilitate (SENS)

Partidul SENS a fost fondat în anul 2023 şi este susţinut de europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă.

Programul politic include diverse măsuri, printre care construirea de locuinţe sociale pentru tineri şi persoane din categorii sociale vulnerabile, terapie decontată, garantarea drepturilor reproductive ale femeilor, alocarea de 6% din PIB pentru educaţie, dezvoltarea transportului public sau facturi de încălzire reduse folosind fonduri europene.

Partidul SENS este dat de Sociopol cu 5% din voturi, însemnând că ar intra în Parlament. Totuşi, până la rezultatele finale, formaţiunea va rămâne la limita pragului de intrare în Parlament.