Florin Cîţu: Guvernul a tăiat 10 miliarde de lei din investiţii, efectele se vor vedea anul viitor

Estimările lui Florin Cîţu arată o decelerare a creşterii economice până la 3,8%-4,2% în 2018 (de la 5,5% în 2017), atingerea în anul viitor a unui nivel de 4,5% a inflaţiei şi de 5,2% a şomajului şi majorarea deficitului bugetar de la 3,2%-3,5% din PIB în 2017 la 4,5%-4,8% din PIB în 2018.

Ca argumente pentru aceste prognoze, Florin Cîţu arată evoluţiile din primele 9 luni ale acestui an, când Guvernul „a confiscat rezervele, provizioanele şi dividendele tuturor companiilor de stat” şi „a tăiat 10,6 miliarde de lei de la investiţii pentru a reduce din gaura de la buget”.

„Implementarea programului de guvernare Dragnea-Vâlcov a adâncit dezechilibrele macroeconomice. Creşterea economică, bazată în totalitate pe consum, îşi arată deja costurile. Cresc preţurile, dobânzile, euro şi dolarul faţă de leu, deficitul bugetar, deficitul comercial, deficitul de cont curent şi datoria publică. În acest context, contribuţia investiţiilor la creşterea economică este zero”, arată Florin Cîţu în raportul său intitulat „Starea României după 9 luni de guvernare PSD”.

Primele 6 luni din 2017 au surprins în ceea ce priveşte creşterea economică, notează senatorul liberal. Creşterile salariale, dar mai ales promisunile din legea salarizării unitare au creat aşteptări exagerate în rândul angajaţilor din sectorul public. „Creşterile salariale din sectorul bugetar, cu mult peste creşterea productivităţii, în contextul în care salariile din administraţia publică sunt mai mari decât cele din sectorul privat au creat haos pe piaţa forţei de muncă. O piaţă a forţei de muncă deja afectată de migraţia din ultimii ani este acum bulversată de promisiuni salariale cu creşteri de până la 100% în sectorul public. În acest context, consumul a explodat”.

De cealaltă parte, invesţiile „s-au prăbuşit atât în sectorul public, cât şi în cel privat”. În sectorul privat, „antreprenorii au pus frână investiţiilor datorită problemelor de pe piaţa forţei de muncă”. În sectorul public, investiţiile au fost tăiate masiv „pentru a face loc creşterilor salariale”.

Florin Cîţu mai arată că în primele 6 luni ale lui 2017 economia a crescut doar datorită consumului, iar investiţiile nu au contribuit cu nimic. „Această structură a creşterii economice, creşte neîncrederea în ecoonomie şi duce la reducerea şi mai mare a investiţiilor (randamentul capitalului investit nu acoperă riscul investiţiilor în România). Este un cerc vicios care este oprit ori de o criză economică, ori de stoparea promisiunilor salariale fără legătură cu economia reală”.

Referindu-se la execuţia bugetară, senatorul liberal arată că aceasta a fost „suprinzator de proastă” pentru o economie care creşte rapid datorită consumului. „Supriza negativă, în acest context economic, apare la evoluţia veniturilor fiscale, care sunt cu 1,1 puncte procentule din PIB mai mici relativ la perioada similară a anului 2016. Această evoluţie reprezintă o înrăutăţire a situaţiei în trimestrul trei. După 6 luni de zile, veniturile fiscale erau doar cu 0,7 puncte procentuale din PIB mai mici relativ la 2016. Evoluţia foarte proastă a veniturilor fiscale încasate la buget a dus la dublarea deficitului la 9 luni, 0,81% din PIB faţă de 0,49% din PIB în aceeaşi perioadă a anului precedent”.

Senatorul PNL mai arată că, în primele 9 luni, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 12,1 miliarde de lei, respectiv 1,4% din PIB. „Asta înseamnă că sunt cu 60% mai mici decât cheltuielile cu investiţiile în primele 9 luni ale lui 2016. Dintr-o perspectivă istorică, 2017 reprezintă minimul pentru chetuielile de investiţii. Este anul în care productivitatea stagnează sau chiar scade relativ la ţările cu care România este în competiţie pentru capital”.

În ceea ce priveşte efectele acestor evoluţii, Florin Cîţu menţionează că în trimestrul trei încep să se vadă cel mai bine semnele deteriorării, cu efect negativ pe termen lung a structurii bugetului. „În doar câteva luni, procentul din venituri fiscale şi contribuţii care se ducea către cheltuieli cu salarii şi asistenţă socială a crescut de la 69% la 75%. Astfel, mai rămân doar un sfert din venituri pentru alte cheltuieli, inclusiv investiţii”.

„Priorităţile Guvernului sunt clare. În 2017, cheltuielile cu salariile cresc cu 20%, cele cu asistenţa socială cresc cu 11,7%, iar cele pentru investiţii scad cu 40%. În aceste condiţii, creşterea economică din anii viitori are nevoie de aceeaşi dinamică a salariilor. Altfel, creşterea economică scade brusc”, arată Florin Cîţu. El adaugă că Guvernul PSD „a distrus structura bugetului, a omorât investitile şi potenţialul de creştere şi mai ales a scos România cu un picior din UE”.

„Estimările pentru viitorul apropiat al României sunt sumbre. Cifrele, atât ale mele cât şi ale UE, arată că România se îndreaptă într-o direcţie periculoasă. Singurul obiectiv al PSD legat de economie pentru 2017 rămâne încadrarea în ţintă declarată pentru deficit de 2,99% din PIB. Pentru a atinge acest obietiv este clar că urmează atât noi taxe şi impozite pentru mediul privat, cât şi reduceri masive de cheltuieli”, conchide senatorul liberal.