Ion Iliescu a scăpat de dosarul mineriadei

Ion Iliescu, preşedintele României între 1990-1996 şi între 2000-2004, învinuit atât pentru evenimntele din decembrie 1989 dar şi pentru mineriade, a fost scos de sub urmărire penală de procurori în dosarul privind evenimentele din 13-15 iunie 1990, când minerii au venit în Bucureşti.

58 afişări
Imaginea articolului Ion Iliescu a scăpat de dosarul mineriadei

Ion Iliescu a scăpat de dosarul mineriadei (Imagine: Andreea Balaurea/Mediafax Foto)

"Faţă de învinuitul Ion Iliescu s-a început urmărirea penală prin rezoluţia Secţiei Parchetelor Militare cu nr.75/P/1998 din data de 9.06.2005, în temeiul art.228 alin.6 Cod proc.pen., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art.356 (propagandă pentru război), art.357 lit.a, b şi c (genocid săvârşit prin următoarele modalităţi alternative: uciderea membrilor colectivităţii sau grupului; vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale a colectivităţii sau grupului; supunerea colectivităţii ori grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică), art.358 lit.d (tratamente neomenoase prin dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal), art.217 alin.4 (distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, săvârşite prin incendieri, explozii, ori prin orice alte asemenea mijloace şi dacă rezultă pericol public), art.264 (favorizarea infractorului – în cuprinsul rezoluţiei nu se precizează în ce a constat ajutorul dat şi cărui infractor, fără a se preciza de asemenea, ce infracţiuni a săvârşit persoana favorizată), art.26 rap. la art.267 (complicitate la supunerea de rele tratamente), art.26 rap. la art.2671 (complicitate la tortură – nu este indicată modalitatea sau modalităţile alternative prin care este săvârşită infracţiunea), art.162 (subminarea puterii de stat), art.163 (acte de diversiune), art.1681 (comunicare de informaţii false) din Codul penal (vol.16, fila 2)", explică în rezoluţia sa Parchetul Înaltei Curi de Casaţie şi Justiţie.

Cu privire la aceste ultime trei infracţiuni contra siguranţei statului, prin ordonanţa DIICOT nr.266/D/P/2008 din 10.03.2009, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului Ion Iliescu.

"Menţionăm că nici în cuprinsul rezoluţiei, nici în cuprinsul vreunui alt act procesual sau procedural nu sunt menţionate în concret, faptele pentru care este învinuit Ion Iliescu, fiind indicat doar textul legal care încriminează faptele. Deşi i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea în data de 24 mai 2006 (la aproape un an de la momentul începerii urmăririi penale), învinuitul Ion lLiescu a fost audiat o singură dată, având însă calitatea de martor, în data de 10 mai 1999. Trebuie precizat că la momentul începerii urmăririi penale, respectiv 9.06.2005, îşi făcuseră deja aplicabilitatea prevederile art.121 şi art.122 alin.1 lit.a din Codul penal, în cea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor prev. de art.266 şi art.217 alin.4 din Codul penal, aceste fapte fiind prescrise", notează procurorii.

În iunie 2007, fostul preşedinte, senatorul Ion Iliescu, susţinea că învinuirea sa în dosarul privind moartea a patru persoane în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990 reprezintă un act eminamente politic, fără temei juridic.

Fostul preşedinte a declarat, totodată, că nici până în momentul de faţă nu i-au fost prezentate, de către organele de cercetare, niciun fel de fapte care să îl incrimineze.

"Nici până acum nu mi-au prezentat nici un fel de fapte. Ei (organele de cercetare, n.red.) au doar reclamaţii, de la Asociaţia "21 Decembrie" şi altele. Dar organele de cercetare trebuie să prezinte nişte fapte", spunea atunci Iliescu.

"Eram şeful statului. Se declanşase o acţiune anarhică. O devastare de instituţii ale statului. Eu ce trebuia să fac? Să stau cu mâinile în sân, să mă uit la declanşarea acestei anarhii, care putea să ducă la război civil până la urmă? Nu am avut poliţie, nu am avut instrumente de acţiune. Şi s-a petrecut şi această tragedie în care au murit nişte oameni. Şi incriminezi şeful statului, care era obiectul acestor acţiuni anarhice? Nu vedeţi că este o absurditate?", opina Iliescu

Fostul şef de stat afirma, totodată, că preşedintele Asociaţiei "1 Decembrie" Doru Mărieş, este unul dintre "ncitatorii"actelor de violenţă din cursul anului1990. "Ete este o acţiune eminamente politică...Mărieş a fost unul din incitatorii tuturor actelor de violenţă din cursul anului 1990 şi alţii ca el. Dar eu nu stau să intru în dialog cu ei...Ei (organele de cercetare, n.red.) nu au faptul, din start, pentru începerea unei urmăririi penale”, a opinat Iliescu.

"Ce anume i se poate imputa şefului statului din acest punct de vedere? Asta e marea aberaţie!", arăta atunci Iliescu, precizând că organele de cercetare ar trebui să se ocupe de căutarea celor care au provocat acele acte "rebele" şi "anarhice" din 13-15 iunie 1990.

"Aşa că e o aberaţie", a conchis Iliescu.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost învinuit în dosarul privind moartea a patru persoane în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990, de către Secţia Parchetelor Militare.

Ancheta a fost o parte disjunsă din dosarul privind mineriada din '90 şi vizează implicarea mai multor ofiţeri în rezervă din Ministerul de Interne în uciderea prin împuşcare a patru persoane, în Piaţa Universităţii
Iniţial, în această anchetă au fost puşi sub învinuire generalul (r) Mihai Chiţac - fost ministru de Interne, generalul (r) Gheorghe Andriţa - fost adjunct al ministrului de Interne, coloneii de Poliţie în rezervă Călin Traian Ştefan, Costea Dumitru şi Constantin Vasile.

Dosarul a fost trimis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în 2000, dar în 2003 magistraţii instanţei supreme l-au restituit procurorilor militari, pentru refacerea materialului de urmărire penală. În urma declaraţiilor existente la dosar, procurorii militari l-au pus sub învinuire şi pe fostul preşedinte Ion Iliescu, el urmând să fie citat pentru audiere la Secţia Parchetelor Militare. Cercetările în cazul lui Ion Iliescu vizează forma de participaţie la infracţiunea de omor.

În timpul mineriadei din iunie 1990, au fost omorâte şase persoane, ancheta în care sunt cercetaţi ofiţerii din Ministerul de Interne şi fostul preşedinte Ion Iliescu vizând doar patru dintre ele, contextul morţii celorlate două persoane fiind anchetat în dosarul principal privind mineriada.

Iniţial, în ancheta privind implicarea mai multor ofiţeri în rezervă din Ministerul de Interne în uciderea prin împuşcare a patru persoane, în Piaţa Universităţii, au fost puşi sub învinuire generalul (r) Mihai Chiţac - fost ministru de Interne, generalul (r) Gheorghe Andriţa - fost adjunct al ministrului de Interne, coloneii de Poliţie în rezervă Călin Traian Ştefan, Costea Dumitru şi Constantin Vasile.

Dosarul a fost trimis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în 2000, dar în 2003 magistraţii instanţei supreme l-au restituit procurorilor militari, pentru refacerea materialului de urmărire penală.

În urma declaraţiilor existente la dosar, procurorii militari l-au pus sub învinuire şi pe fostul preşedinte Ion Iliescu, pentru participaţie la infracţiunea de omor.

În decembrie 2007, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a explicat că, în urma verificării efectuate la solicitarea avocatului lui Ion Iliescu, a constatat că, prin rechizitoriul din 18 mai 2000, Secţia Parchetelor Militare a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a generalilor în rezervă Mihai Chiţac, Gheorghe Andriţa, precum şi a ofiţerilor cu grad de colonel în rezervă Traian Ştefan Călin, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, pentru instigare la omor deosebit de grav.

Concret, în seara de 13 iunie 1990, la ordinul celor cinci acuzaţi s-ar fi deschis foc cu armamentul din dotare în condiţii nelegale auspra unei mulţimi, fiind împuşcate mortal două persoane. Prin acelaşi rechizitoriu din 2000, pentru acuzatul Vasile Constantin s-a reţinut şi infracţiunea de instigare la tentativă de omor deosebit de grav întrucât, în dimineaţa de 14 iunie 1990, ar fi ordonat soldaţilor din subordine să tragă cu armele din dotare asupra unei mase de persoane din care două au decedat şi trei au fost rănite.

Totodată, prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea şi continuarea cercetărilor într-o cauză penală separată pentru cele 1.300 de persoane reţinute de forţele de ordine şi de mineri începând cu dimineaţa de 13 iunie 1990.
Printr-o sentinţă din 30 iunie 2003, dată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a apreciat că urmărirea penală nu este completă, dosarul a fost restituit Secţiei Parchetelor Militare (SPM) din cadrul Parchetului Înaltei Curţi. Ulterior, în 14 octombrie 2005, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a generalilor Chiţac şi Andriţa şi a celorlalţi trei ofiţeri superiori, iar în 10 septembrie 2006 soluţia a fost infirmată de către general magistrat Dan Voinea (şef interimar al SPM) care a considerat că decizia e nelegală şi netemeinică.

Urmăriea penală a fost reluată, astfel că în dosarul 74/P/1998 al SPM, prin Ordonanţa din 20 iulie 2007, s-a dispus disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei cu privire la Ion Iliescu în favoarea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC).

La această secţie dosarul a fost înregistrat cu nr. 1122/P/2007. În urma plângerii formulată de avocatul lui Ion Iliescu, Codruţa Kovesi "a procedat la verificarea legalităţii rezoluţiei prin care s-a început urmărirea penală faţă de Ion Iliescu sub aspectul comiterii participaţiei improprii la omor calificat şi omor deosebit de grav".

Potrivit lui Kovesi, analizând dosarul de urmărire penală au fost constatate aspecte de nelegalitate. Concret, în 10 septembrie 2006, generalul Dan Voinea a infirmat rezoluţia din 14 octombrie 2005 a procurorului militar din subordinea sa considerând-o nelegală şi netemeinică. "Prin ordonanţa respectivă nu a fost însă desemnat procurorul care să continue urmărirea penală în această cauză. La dosarul aflat în prezent pe rolul SUPC (Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică) nu există un alt înscris din care să rezulte că a fost desemnat procurorul pentru urmărirea penală. În fapt, în lipsa unei rezoluţii scrise a generalului Voinea, după infirmarea rezoluţiei din 14 octombrie 2005, urmărirea penală a fost continuată de către magistratul colonel Viorel Siserman, cel care a întocmit de altfel rechizitoriul lui Mihai Chiţac, dar şi ordonanţa din 20 iulie 2007 prin care s-a dispus disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei cu privire la Ion Iliescu", se arată în rezoluţia de infirmare a soluţiei în cazul Iliescu, semnată de Codruţa Kovesi.

Procurorul general al României a arătat că măsura începerii urmăririi penale nu putea fi dispusă de către generalul Dan Voinea atâta timp cât nu era investit cu efectuarea urmăririi penale în cauză, iar procuror de caz era alt magistrat, fiind astfel încălcate prevederile art. 64 alineatul 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

Mai mult, a spus Kovesi, generalul Voinea era incompatibil să mai efectueze vreun act de urmărire penală în dosarul 74/P/1998 atâta timp cât instanţa supremă restituise dosarul SPM. Potrivit art. 49, alineatul 4 din Codul de procedură penală, persoana care a efectuat urmărirea penală este incompatibilă să procedeze la refacerea acesteia când refacerea este dispusă de instanţă. Astfel, a arătat Kovesi, generalul Voinea nu mai putea efectua completarea urmăririi penale şi cu atât mai puţin nu mai putea emite vreun act de urmărire penală.

Pe de altă parte, rezoluţia de începere a urmăririi penale nu îndeplineşte condiţiile de fond şi de formă prevăzute de procedura penală, spune Kovesi. Rezoluţia nu are menţionată ora când a fost dispusă măsura şi nu a fost înregistrată în registrul special, aşa cum prevedere art. 228 din Codul de procedură penală.

Deşi rezoluţia de începere a urmăririi penale nu a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale imperative şi magistratul Voinea era incompatibil şi nu era învestit cu soluţionarea dosarului, în data de 27 iunie 2007 acesta, împreună cu procurorul Siserman, a procedat la prezentarea învinuirii aduse lui Ion Iliescu.

În rezoluţie s-a reţinut faptul că, în 13 iunie 1990, Iliescu "a determinat cu intenţie intervenţia în forţă a militarilor împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti şi din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea şi rănirea prin împuşcare a mai multor persoane ,aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor şi jurnalelor acţiunilor de luptă". Contar celor înscrise în această rezoluţie, în procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii s-a consemnat că Iliescu este învinuit pentru faptul că, în 13 iunie 1990, ar fi cerut Comandamentului Armatei să trimită militari, TAB-uri şi alte forţe pentru a interveni la Televiziune şi la sediul Ministerului de Interne împotriva persoanelor care atacau instituţia, precum şi faptul că la acea dată, la ora 17.35, ar fi cerut să se folosească gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor din zona sediului MI, fapt ce a avut ca urmare moartea şi rănirea prin împuşcare a mai multor persoane.

"Având în vedere cele arătate mai sus, apreciem că plângerea formulată de învinuitul Ion Iliescu împotriva rezoluţiei din 19 iunie 2007, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale, este întemeiată, motiv pentru care a fost admisă", a spus Kovesi.

Astfel, s-a infirmat rezoluţia de începere a urmăririi penale împotriva lui Iliescu, dar cercetările penale au fost continuate de către procurori.

Generalul magistrat Dan Voinea a făcut obiectul unor verificări ale Inspecţiei judiciare, el pensionându-se recent, astfel că ancheta disciplinară a fost închisă.

În final, procurori au constatat intervenţia prescripţiei unor fapte, decizând fie scoaterea de sub urmărire penală, fie încetarea urmăririi penale în dosarul mineriadei.

(Material realizat de Departamentul Eveniment, eveniment@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici