Kelemen: Nu se poate interzice prezenţa colectivă a membrilor Jobbik în România, dar a unora, da

Kelemen Hunor a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că interzicerea colectivă a accesului în ţară a membrilor unui partid contravine principiului european al liberei circulaţii, pentru că "nu scrie pe fruntea niciunui om că face parte din Jobbik".

"În ceea ce priveşte declaraţiile preşedintelui Băsescu, nu cred că Parlamentul are posibilitatea de a da o lege în mod colectiv, de a interzice prezenţa membrilor Jobbik din Ungaria, fiindcă în UE nu există o asemenea posibilitate, sunt principiile de bază privind UE, şi libera circulaţie a persoanelor face parte din aceste principii. Nu scrie pe fruntea niciunui om că face parte din Jobbik. De aceea, o rezolvare colectivă prin lege nu văd posibilă. Dar, anumite persoane identificate pot fi declarate de autorităţi, pentru o perioadă temporară, «persona non grata» şi le poate fi interzis accesul în ţară. Asta poate fi o rezolvare tehnică, nu rezolvarea problemei în fond", a spus Kelemen.

Potrivit acestuia, problema poată fi rezolvată dacă societatea conştientizează pericolul extremismului din orice parte, şi de la maghiari, şi de la români, şi dacă se acceptă că în secolul al XXI-lea, într-o Europă care tinde să fie una unită din punct de vedere politic, "mesajele, programele şi partidele extremiste nu au ce căuta".

"Jobbik nu a pus nicio cărămidă la ceea ce am făcut noi în 25 de ani în România prin efortul nostru comun, prin instituţii parlamentare sau politice, prin dialog. Ei nu au contribuit la aşa ceva şi nici nu e de dorit să vină şi să dărâme ce am construit. Noi nu dorim acest lucru", a mai spus liderul UDMR.

Kelemen Hunor a afirmat că UDMR nu a stabilit relaţii instituţionale cu Jobbik şi crede că această poziţie de a nu avea nicio legătură cu partide de extremă dreapta sau stânga "este corectă".

"În ceea ce priveşte evenimentele de la Târgu Mureş, din punctul nostru de vedere, orice prezenţă în România nu este de dorit în această perioadă de campanie electorală în Ungaria, dacă celelalte partide se comportă civilizat, şi Jobbik ar trebui să fie mult mai reţinut. Dacă vin cu mesaje extremiste, cu provocări, ne delimităm de ei. Cei care au provocat incidentele au fost cei de la organizaţia «64 de comitate» şi ceea ce spuneam despre Jobbik este valabil şi despre această organizaţie. Cred că nu trebuie să vină şi să demonstreze în România în niciun fel", a subliniat preşedintele UDMR.

Acesta a precizat că ziua de 10 martie, din punct de vedere istoric, este un eveniment trist pentru secui şi maghiari şi nu are nicio legătură cu relaţiile româno - maghiare şi cu românii.

"Este o zi când comemorăm victimele de acum 160 de ani, nu are legătură cu ce fac organizaţiile extremiste", a menţionat Kelemen.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că cere Guvernului şi Parlamentului emiterea unui act normativ prin care să se interzică prezenţa membrilor partidului Jobbik în România, pe care l-a catalogat drept "extremist".

"Cred că e timpul să punem capăt acţiunilor acestui partid pe teritoriul româniei, şi cer public Guvernului şi Parlamentului să se emită act normativ prin care prezenţa pe teritoriul României a membrilor şi liderilor acestui partid să fie interzisă", a declarat şeful statului.

Prefectul de Mureş, Corneliu Grosu, a declarat, tot marţi, că unii dintre participanţii la "marşul secuilor", respectiv reprezentanţi ai organizaţiei "64 de Comitate", au încercat să provoace forţele de ordine, adăugând că astfel de "plimbări prin oraş cu solicitări de rupere a pământului românesc" ar trebui interzise. El preciza însă că de această dată Jobbik şi Garda Maghiară au fost "în limita unei normalităţi".

Luni seară, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor ucişi în 1854, organizată la Târgu Mureş, CNS cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, dar şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii.

În timpul manifestaţiei, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizaţiei "64 de Comitate" (HVIM) s-au certat şi îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.

El a precizat că la manifestaţie au fost mobilizaţi aproximativ o sută de jandarmi, care nu au fost nevoiţi să intervină în forţă.

Mitingul de la Târgu Mureş a fost organizat, pentru al doilea an consecutiv, de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti - 10 martie, când sunt comemoraţi trei secui martiri executaţi în 1854. CNS a cerut şi aprobare pentru un marş de la monument şi până la Prefectură, însă acesta nu a fost autorizat de Primăria Târgu Mureş.