Legea care modifică modul cercetării a abaterilor de natură profesională din învăţământ, promulgată de Iohannis

Legea are ca obiect de reglementare modificarea modului în care sunt cercetate cazurile de abatere profesională generate de caracteristici psihocomportamentale ale personalului angajat în instituţii de învăţământ şi căile de sesizare a unor astfel de cazuri, precum şi înlesnirea aprobării examenelor medicale complete pentru angajaţii sesizaţi.

Legea modifică articolul 234, alineatele (4) şi (5), în felul următor: "în situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o instituţie de învăţământ (unitate şcolara, unitate conexă, casa corpului didactic, inspectorat şcolar etc.), conducerea instituţiei de învăţământ poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educaţional, cu acordul consiliului de administraţie al instituţiei în cauză, un nou examen medical complet".

În varianta anterioară a legii aceeaşi prevedere era aplicată şi în cazul funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalului din unităţile conexe învăţământului.

Totodată, situaţiile de inaptitudine profesională sunt analizate şi stabilite de o comisie formată din 3 - 5 membri, „medici specialişti, instituită la nivel judeţean, în baza unui protocol între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii”.

Articolul 280, alineatele 3 - 5 şi 7 - 8 se modifică astfel:

Alineatul 3 prevede că „orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară prin înregistrarea sesizării după cum urmează:

a) la secretariatul unităţii/instituţiei de învăţământ pentru faptele săvârşite de personalul angajat în legătură cu atribuţiile din fişa postului;

b) la secretariatul inspectoratului şcolar pentru fapte săvârşite de personalul de conducere al unităţilor/instituţiilor de învăţământ şi de personalul de îndrumare şi control şi de execuţie al inspectoratului şcolar, precum şi pentru fapte săvârşite de membrii comisiilor/consiliilor sau responsabililor numite/-ţi de inspectoratul şcolar;

c) la registratura Ministerului Educaţiei Naţionale pentru fapte săvârşite de personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi personalul de îndrumare, de control şi de execuţie din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale”.

Legea iniţială preciza că sesizările scrise puteau fi trimise la „registratura unităţii/instituţiei de învăţământ”.

Totodată, după alineatul 3, mai este introdus un alineat care prevede că „instituţia abilitată să soluţioneze sesizarea va face o cercetare prealabilă, a cărui rezultat se va discuta/analiza în consiliul de administraţie al instituţiei în cauză, care va decide, dacă este cazul, începerea cercetării efective pentru abaterile prezumate săvârşite, aprobând în aceeaşi şedinţă de lucru comisia care va efectua această cercetare”.

Alineatul 4 de la articolul 280 este modificat astfel:

„Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ, personalul de conducere al unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar, personalul contractual, personalul de îndrumare şi de control şi personalul de conducere din cadrul inspectoratelor şcolare şi de personalul de conducere, de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, comisiile de cercetare disciplinară şi se constituie după cum urmează:

a) pentru personalul unităţii/instituţiei de învăţământ, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;

b) pentru personalul de conducere al unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi pentru personalul de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Din comisie face parte şi un inspector şcolar general adjunct din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti”, conform legii promulgate de şeful statului.

Potrivit expunerii de motive, legea reglementează mecanismul de control şi cercetare a membrilor comisiilor din învăţământ care analizează cazurile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală. Totodată, se mai precizează că în unele situaţii examenul medical complet nu se poate efectua asupra unui angajat cu probleme psihocomportamentale, Consiliul de Administraţie opunându-se acestui examen pe criterii de colegialitate. "Prin sesizarea Inspectoratului Şcoalar de către factori implicaţi (părinţi, angajaţi, elevi, parteneri sociali), se poate efectua examenul medical complet în cazul unui angajat din învăţământ a căui aptitudine profesională de natură psihocomportamnetală este contestată".

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 26 noiembrie.