Marele pierzător al acestor alegeri
Să termini pe locul patru, în spatele lui Ciprian Ciucu, Daniel Băluță și Anca Alexandrescu, după o campanie în care ai pozat în „singura alternativă serioasă”, e mai mult decât o înfrângere punctuală. E confirmarea unui declin început de ceva timp.
Toți ceilalți au unde să se întoarcă
Dacă ne uităm la contracandidații care îl depășesc în exit-poll-uri, observăm un lucru simplu: fiecare are o „plasă de siguranță” și un cadru clar în care își poate reface imaginea după înfrângere. Ciucu va merge la primăria generală cel mai probabil conform tuturor exit-poll-urilor.
Pentru Băluță și Alexandrescu, o eventuală înfrângere e neplăcută, dar gestionabilă. Fiecare are unde să se întoarcă.
Drulă nu mai are luxul unui nou eșec
În cazul lui Cătălin Drulă, situația este mult mai complicată. El vine deja cu un bagaj consistent de eșecuri electorale recente. Ca președinte al USR (10 iulie 2022 – 10 iunie 2024), și-a pus semnătura pe rezultatele slabe ale partidului la localele și europarlamentarele din 9 iunie 2024, în urma cărora și-a dat demisia, asumând „rezultatul sub așteptări” al formațiunii.
Atunci, plecarea sa de la șefia USR a fost prezentată ca un gest de responsabilitate. Dar, politic vorbind, a fost totuși o cădere. A pierdut conducerea unui partid care se dorea principalul pol de opoziție și a predat ștafeta într-un moment de criză internă.
Acum, candidând la Primăria Capitalei și terminând cu un scor ce se prefigurează a fi sub aștepări, Drulă nu mai are pe cine să „dea vina”. A avut vizibilitate, a avut notorietate, a avut chiar și sprijinul președintelui Nicușor Dan. Și totuși bucureștenii nu l-au votat.
Pentru un politician care, în urmă cu câțiva ani, era văzut drept unul dintre liderii de viitor ai dreptei reformiste, acest rezultat nu e doar slab. E aproape devastator.
Riscul real pentru Drulă este să devină, în doar câțiva ani, exemplul clasic de lider politic care a urcat foarte repede și a coborât la fel de repede, consumat de propriul val și de propriile decizii.
Ar fi fost mai înțelept un pas în spate?
Aici apare întrebarea incomodă, dar inevitabilă: Nu ar fi fost mai bine pentru Cătălin Drulă să facă un pas în spate, la timp, și să își negocieze un rol solid într-o viitoare formulă de guvernare, în loc să se arunce într-o nouă cursă cu mare risc de eșec?
După experiența de ministru al Transporturilor, unde și-a construit o imagine, era credibil într-un portofoliu de primă linie – poate chiar unul strategic, precum Ministerul Apărării – ce a rămas vacant după demisia lui Ionuț Moșteanu.
Totuși suntem în România. Orice e posibil
Poate că nu este sfârșitul definitiv al carierei sale politice. Politica românească are memorie scurtă, iar come-back-urile spectaculoase nu sunt imposibile. Și exemplele sunt multe.