Marko: Putem să tot înfiinţăm DNA-uri şi ANI, nu rezolvăm corupţia dacă sunt folosite pentru şantaj

Vicepremierul Marko Bela a spus, la CRU de la Târgu Mureş, că în problema ANI nu este de acord ca senatorul Gyorgy Frunda sau altcineva să fie acuzat că a acţionat în interesul cuiva, subliniind că un parlamentar acţionează conform conştiinţei sau deciziei partidului din care face parte.

"Că au greşit sau nu, acestor oameni li s-au dat mandate parlamentare, acţionează conform conştiinţei sau opiniei partidului. Şeful ANI a făcut o declaraţie foarte proastă. Putem tot înfiinţa DNA-uri şi ANI-uri, nu rezolvăm corupţia cât timp sunt folosite pentru a se strânge de gât şi şantaja reciproc politicienii. Nu văd eficienţa acestor instituţii", a spus Marko Bela.

Ulterior, el şi-a nuanţat afirmaţiile, declarând presei că este o problemă faptul că "unii încearcă să folosească aceste instituţii ca un instrument de a constrânge adversarul politic".

El a spus că problema corupţiei este gravă şi trebuie recunoscut faptul că nu s-au găsit soluţii adecvate, astfel că nu trebuie respinsă nicio iniţiativă, nicio propunere şi nicio soluţie în acest sens.

"Din acest punct de vedere, am afirmat şi reafirm că politica şi afacerile nu trebuie să fie amestecate şi cel care şi-a ales o menire politică să-şi urmeze calea, iar cel care şi-a ales o menire în lumea de afaceri să-şi urmeze calea. Deci, în ceea ce mă priveşte, nu sunt de acord să amestecăm politica şi afacerile. Dacă vreţi, într-adevăr, au dreptate cei care afirmă că aceste două lucruri sunt absolut incompatibile", a spus el, adăugând că trebuie separate "foarte ferm", întrucât "nu e un lucru sănătos să faci afaceri şi să faci politică, în acelaşi timp".

Vicepremierul a subliniat că este nevoie de instituţii eficiente în acest sens şi că trebuie creat un cadru legal adecvat, care să reglementeze inclusiv problema licitaţiilor şi cea a contractelor cu statul.

"Până nu rezolvăm foarte sever aceste lucruri, degeaba înfiinţăm fel de fel de instituţii. Iar în cazul ANI sau al altor instituţii, problema este că unii încearcă să folosească aceste instituţii ca un instrument de a constrânge adversarul politic. Până ce avem un astfel de climat sau vor exista astfel de încercări, nu vom reuşi să avem instituţii eficiente", a spus Marko Bela.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la TVR, că senatorul UMRD Gyorgy Frunda a avut, în cazul modificărilor la Legea ANI din Comisia senatorială pe care o conduce, o poziţie împotriva intereselor României, ţară care s-a compromis din punctul de vedere al credibilităţii.

"Domnul Gyorgy Frunda a avut o poziţie împotriva intereselor României nu pentru că e ungur, ci pentru că, probabil, are de ascuns ceva, el şi clientela lui", a spus Băsescu, întrebat cum comentează faptul că un membru al coaliţiei a contribuit la o schimbare importantă a unei legi care este monitorizată de Comisia Europeană.

Preşedintele a spus că Frunda ştia foarte bine ce face şi că senatorul UDMR a pus deasupra intereselor ţării pe cele personale şi de grup.

Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a respins "în mod ferm şi cu indignare" acuzaţiile preşedintelui Traian Băsescu potrivit căruia acesta ar fi avut o poziţie împotriva intereselor României la reexaminarea actului normativ de modificare a Legii ANI.

"Este un act nedemn pentru un preşedinte de ţară", a declarat Frunda, vineri, pentru MEDIAFAX, referindu-se la acuzaţiile şefului statului.

Frunda a subliniat că nu el a adoptat legea, ci 115 senatori au votat "pentru", înregistrându-se doar două abţineri. "Este o decizie a forului legislativ superior al României", a spus el.

Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, recent, cu 115 voturi favorabile şi două abţineri, noua formă a Legii ANI, reexaminată la solicitarea preşedintelui Traian Băsescu.

Senatorii au adoptat raportul Comisiei juridice, prin care au fost acceptate doar câteva din solicitările de reexaminare formulate de şeful statului şi se corectau unele prevederi declarate neconstituţionale. Prin votul dat de plenul Senatului s-a respins prelungirea termenului de la un an la trei ani pentru prescripţia verificărilor declaraţiei de avere, precum şi reînfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor.

În timpul dezbaterilor, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a susţinut că, dacă senatorii adoptă proiectul în varianta propusă de Comisia juridică, România dă un semnal că nu este interesată de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).