Matematica parlamentară | Orban mai are nevoie de 17 voturi pentru ca Guvernul să fie învestit

PNL are în total 95 de parlamentari care să voteze învestirea Executivului. La aceştia se adaugă 40 de la USR, 30 de la UDMR, 18 de la PMP, 23 de la ALDE şi 10 de la minorităţi, despre care Orban a spus că ar vota pentru Guvern. În total grupul minorităţilor, altele decât UDMR, are 17 deputaţi.

Aceste formaţiuni politice au semnat pentru demiterea Guvernului prin moţiune de cenzură şi de asemenea au anunţat că sunt dispuse să susţină un Guvern PNL.

Însă negocierile pentru a asigura aceste voturi, pe lângă cele 17 care lipsesc pentru a trece noul Cabinet, sunt în desfăşurare.

Ludovic Orban este optimist privind votul pentru învestirea noului Guvern, spunând că deja a strâns 10 voturi în plus faţă de cele pentru susţinerea moţiunii de cenzură care a demis Guvernul. Cele 10 voturi obţinute de PNL pentru învestirea Guvernului sunt din partea parlamentarilor aparţinând grupului minorităţilor naţionale, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

Liderul USR Dan Barna a reiterat, marţi, solicitarea către preşedintele Klaus Iohannis şi Ludovic Orban ca în procesul de formare a majorităţii necesare învestirii Guvernului să includă şi condiţile USR-PLUS, altfel USR nu va mai vota noul Executiv în Parlament.

La consultările de la Cotroceni, UDMR i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis că, dacă se va decide un guvern din partea PNL, UDMR vrea ca acesta să se ocupe de bugetul pe anul viitor, de rectificarea bugetară pe acest an, să organizeze în mod cinstit următoarele trei alegeri şi să nu guverneze prin OUG.

Preşedintele PMP Eugen Tomac a anunţat condiţiile PMP pentru susţinerea unui nou Executiv, precizând că discuţiile despre viitorul Cabinet de miniştri vor fi purtate împreună cu premierul desemnat.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu discută cu partidele pentru că vrea să vadă dacă viitorul premier şi Guvern întrunesc majoritatea în Parlament. Tăriceanu a precizat că ALDE nu va vota noul Executiv dacă PMP va face parte din el.

Deputaţii PSD au stabilit să nu intre în sală la plenul reunit în care va fi dat votul pentru noul Guvern, pentru a asigura cvorumul şedinţei, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu. De asemenea, majoritatea senatorilor social-democraţi nu vor să susţină un nou Guvern. Liderii grupurilor parlamentare ale PNL vor negocia, individual, cu parlamentari ai PSD pentru a încerca să-i convingă să susţină Cabinetul Orban.

Fără voturile celor 32 de senatori şi deputaţi ai Pro România, noul Executiv condus de Ludovic Orban nu va trece de Parlament. Liderul Pro România, Victor Ponta a declarat că nu susţine un guvern cu măsuri de dreapta.

Care sunt următorii paşi în procedura de învestire a Guvernului

Constituţia prevede că prim-ministrul desemnat va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Regulamentul Legislativului prevede că Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputaţi şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.

Birourile permanente stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.

Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru. În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaţilor şi senatorilor. Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.

Pentru a trece, Guvernul propus are nevoie de votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor din Parlament, adică 233 dintre totalul de 465.

Procedura în ziua votului:

"Preşedintele care conduce şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, după aprobarea ordinii de zi, dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului. În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului. După încheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului.

Votul este secret şi se exprimă prin bile. După numărarea voturilor, preşedintele anunţă rezultatul votării, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop.

Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului".

În cazul în care Guvernul nu obţine votul de încredere al Parlamentului, preşedinţii celor două Camere aduc, de îndată, această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Dacă trece de votul Parlamentului, Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.